SUA și 14 state UE (inclusiv România), plus Canada și Ucraina, au anunțat luni expulzarea a peste 80 de diplomați ruși, ca replică la atacul cu neurotoxina novichok, care a avut loc la începutul acestei luni, la Salisbury, Marea Britanie.
MAE a informat că România va declara persona non-grata un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse de la Bucureşti.
Lista expulzărilor decise ca replică la atacul de la Salisbury:
- Marea Britanie – 23 de diplomați
- SUA – 60 diplomați
- Ucraina – 13
- Canada – 4
- Danemarca – 2
- Cehia – 3
- Polonia – 4
- Olanda – 2
- Lituania – 3 şi va împiedica intrarea în țară a 44 de ruși
- Letonia -1
- Estonia – 1
- Croația – 1
- România -1
- Italia – 2.
Statele Unite au acordat un termen de șapte zile pentru ca cei 60 de diplomați ruși, dintre care 12 lucrează la misiunea rusă la Națiunile Unite și care ar fi agenți acoperiți, să părăsească țara.
În cadrul pachetului de măsuri aprobate de Casa Albă, consulatul rus din Seattle va fi închis în totalitate, scrie The Guardian.
Măsura reprezintă replica Washingtonului la atacul de la Salisbury, Marea Britanie, și este coordonată cu decizii asemănătoare luate de mai multe state din Europa.
Un oficial american a declarat că decizia a fost luată „în solidaritate cu aliații noștri apropiați”.
Potrivit The Guardian, care citează înalți oficiali americani, în SUA există peste 100 de spioni, astfel încât expulzarea celor 60 de diplomați – agenți acoperiți va reduce semnificativ capabilitățile spionajului rus în această țară.
Casa Albă a fost inițial foarte precaută în declarații după atacul de la Salisbury, refuzând să acuze Kremlinul. Modul în care Moscova a răspuns acuzațiilor Marii Britanii a convins SUA că rușii sunt responsabili de atacul cu neurotoxina Novichok, dezvoltat doar în Rusia.
Germania va expulza patru diplomați ruși, iar în cursul zilei de luni mai sunt așteptate să comunice numărul rușilor indezirabili, următoarele state europene – Franța, Polonia și țările baltice.
Atacul cu neurotoxina novichok a avut loc la începutul acestei luni, când fostul agent rus Sergei Skripal (ținta acestui atac) și fiica sa, Iulia, au fost găsiți în stare de inconștiență, în Salisbury -erau livizi la față și rigizi.
Alte 19 persoane, care au venit în contact cu cei doi ori se aflau în zona în care s-a produs atacul, au fost fost internate pentru diferite perioade.
Reacția Rusiei
Moscova a reacționat anunțând că va lua măsuri similare împotriva Washingtonului și a explicat că nu există nicio dovadă privind implicarea sa în otrăvirea lui Serghei Skripal și a fiicei acestuia.
„Răspunsul va fi simetric. Ne vom ocupa de aceasta în zilele următoare şi vom răspunde fiecărei ţări pe rând”, a declarat ulterior, pentru agenţia RIA, o sursă din MAE rus.
Donald Tusk nu exclude noi sancțiuni împotriva Rusiei
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, declarat luni că nu exclude noi sancțiuni față de Rusia:
”Nu este exclus ca măsuri suplimentare, precum alte expulzări, să fie luate în zilele sau săptămânile următoare. Consiliul European este de acord cu concluzia guvernului britanic, potrivit căreia Rusia este, cel mai probabil, responsabilă (pentru otrăvirea fostului spion rus, n.red.) şi că nu există o alternativă plauzibilă”, a spus Donald Tusk.
Armand Goșu: Vestul frământat de crize avea nevoie de un dușman comun
În istoria diplomatică a Războiului Rece sunt multe episoade de expulzări de diplomați. Dar nu-mi amintesc nimic asemănător.
Vladimir Putin și-a făcut o socoteală tare greșită- credea că Marea Britanie e o victimă sigură, ca o bătrânică abandonată de familie, căreia îi furi geanta și o mai și îmbrâncești sub mașină, de pe trecerea de pietoni. Cu o energie pe care n-o bănuiam, doamna May a început o ofensivă diplomatică și a utilizat dibaci acest dosar și conflictul cu Rusia pentru a mobiliza poporul britanic și întreaga lume occidentală în susținerea Londrei.
De unde acum câteva săptămâni Londra era disperată, negocierile pentru Brexit ieșeau cum nu se poate mai prost, cazul ex-colonelului GRU otrăvit foarte probabil de ruși a resetat dramatic agenda publică. Pentru moment, pentru că pe termen lung Marea Britanie trebuie să deconteze cumva Brexit-ul.
Deocamdată, Londra s-a reinventat. Acum câteva săptămâni era o țară aproape paria, care însă i-a dat o lecție lui Putin, pe care Rusia n-o va uita prea curând. Nu mai spun că și Germania, Franța și alți competitori din UE ai Marii Britanii, altfel foarte critici cu Londra, s-au alăturat acesteia în conflictul cu Rusia, expulzând la rândul lor diplomați ruși, în semn de solidaritate.
Dar doamna May nu trebuie să-și facă iluzii, negocierile pentru Brexit merg înainte, vor fi la fel de dure, iar narativul cu germanii cei răi nu va mai funcționa, pentru că și germanii cei răi au expulzat diplomați ruși, solidarizându-se cu britanicii.
Donald Trump, strâns în menghina anchetei pentru legături suspecte cu Rusia, a plusat, expulzând nu mai puțin de 60 de diplomați: 46 de la ambasada de la Washington, 2 de la New York, alți 12 de la Misiunea permanentă a Rusiei la ONU și a închis consulatul de la Seattle. Psihologii pot explica mai ușor această decizie decât experții în politică externă americană.
Urmează Ucraina cu 13 diplomați, apoi Germanai, Franța, Polonia și Canada, fiecare cu câte 4 diplomați ruși. Cehia și Lituania cu câte 3. Dar unele țări nu s-au limitat doar la expulzări de diplomați ruși ci au prezentat și liste negre cu cetățeni ruși supuși sancțiunilor. Lista continuă.
Numere așa de mari sunt specifice nu atât crizelor politice din Războiul Rece, cât momentelor de vârf din războiul serviciilor secrete. Astfel, britanicii expulzează în septembrie 1971 peste 100 de angajați ai ambasadei și reprezentanței comerciale sovietice la Londra. Moscova răspunde câteva zile mai târziu expulzând 18 diplomați britanici de la Moscova. În septembrie 1985, Londra expulzează 31 diplomați-spioni, livrați de Gordievski, ce tocmai a defectat, Moscova doar 18 diplomați.
În octombrie 1986, Departamentul de Stat reduce schema ambasadei sovietice la Washington și a Consulatului General de la San Francisco cu 50 de oameni. Drept răspuns, sovieticii expulzează 30 diplomați americani. Și ce vă relatez aici sunt crize dramatice încheiate cu expulzări masive. Dacă le comparați cu ce se întâmplă acum, acele episoade dramatice din istoria Războiului Rece par fără prea mare anvergură.
Ce va urma? Foarte probabil Rusia va expulza și ea în oglindă. Se va încheia aici criza? Depinde de Londra, în special, de Vest, în general, cât de departe dorește să meargă în adâncirea acestei crize.
Londra are nevoie de această criză și se va agăța de ea ca de un colac de salvare. E o diferență de la cer la pământ între ministrul May, de la uciderea lui Litvinenko, care nega orice interferență rusească, și premierul May, care nu încetează să sublinieze responsabilitatea Moscovei pentru otrăvirea agentului dublu Skripal și fiicei sale, Iulia.
Vestul frământat de crize și plin de frustrații are nevoie de un dușman comun, care pare a fi Rusia. Moscova s-a oferit singură, nu e Vestul de vină. E halucinant ce lipsă de înțelegere a contextului internațional demonstrează Kremlinul.
Oricând, Occidentul e mult mai puternic decât Rusia, și probabil că nu va pierde ocazia să-i dea o lecție Kremlinului.
Dincolo, întreaga logică de putere a lui Putin spune că el trebuie să răspundă, oricât ar fi de prins în corzi. Din ce observ, el va încerca să joace rolul de victimă, nu știe nimic, n-a făcut nimic, Vestul cel rău vrea să țină Rusia pe coji de nucă în colț. Va fi o uriașă bătălie aici pentru mințile oamenilor.
Cristian Diaconescu: Decizia Bucureștiului a fost corectă
Folosirea unei agent neuro-paralizant, de unica productie militara, este “o linie rosie“ care nu poate fi trecuta nici in conditii de razboi. Incidentul de la Salisbury este considerat a fi un un act ostil prin care Moscova a incalcat grav normele dreptului international iar Marea Britanie a anuntat ca nu va lasa nesanctionat acest gest.
Desi rezervata intr-o prima etapa, SUA au decis sa se solidarizeze cu Marea Britanie si a trecut la expulzarea a 60 de diplomati sublinind ca un act atat de grav precum atacul chimic din Marea Britanie nu poate ramane fara un raspuns coordonat si concentrat.
Pana in acest moment, mesajul de solidaritate a reverberat in SUA , Canada, Ucraina si in 15 state europene, urmarindu-se reducerea capacitatii Federatiei Ruse de a organiza acte ostile in spatiul euro-atlantic, precum si faptul ca toate aceste actiuni au consecinte.
Dincolo de aparente, Federatia Rusa a sperat ca raspunsul international la atacul de la Salisbury va fi unul destul de slab.
In 2006, eliminarea fostului agent Alexander Litvinenko, dincolo de impactul public emotional, nu a produs o reactie categorica la nivel statal, nici macar in cadrul NATO.
De asemenea, Moscova a anticipat ca state precum Italia, Grecia sau Ungaria se vor opune, chiar prin veto, unor eventuale decizii de sanctionare la nivelul UE.
Evolutiile au fost insa diferite.
Gravitatea actului privind folosirea armei chimice, posibila interferenta a Rusiei in referendumul pentru Brexit dupa modelul alegerilor din SUA 2016, penetrarea sectoarelor de servicii si financiare britanice, atacurile informatice au convins Cabinetul britanic ca este momentul sa dovedeasca faptul ca prezumtiile de mare putere functioneaza pentru Marea Britanie .
UE a luat decizia retragerii ambasadorului de la Moscova si a condamnat, solidar, gestul Rusiei. Statele NATO si UE de la frontiera Sud-Estica, inclusiv Italia sau Ungaria, au sprijinit deciziile si evaluarile privind responsabilitatile în acest incident dar au trecut si la masuri de sanctionare diplomatice, considerand ca este momentul sa-si arate solidaritatea nu numai cu Marea Britanie dar si cu litera si spiritul angajamentelor internationale din care fac parte.
Prin asocierea la un narativ diplomatic impartasit in intreg spatiul euro-atlantic, Romania a confirmat ca isi asuma, serios si responsabil, normele si standardele dreptului international, legitimitatea angajamentelor in NATO si UE, dar si intelesul raporturilor de parteneriat strategic intre Romania si Marea Britanie.
In dialogul international, Marea Britanie a fost foarte aproape de Romania in ceea ce priveste abordarile politice si de securitate, in special in legatura cu amenintarile generate de crizele din Estul Europei, fiind un contributor net la planurile de descurajare politico – militare decise in cadrul NATO. Decizia Bucurestiului a fost corecta, reflectand vointa Romaniei nu numai de a avea un discurs politic coerent dar si de actiona solidar cu partenerii sai occidentali.
Ar fi fost un gest impotriva intereselor de securitate ale Romaniei daca, in acest moment complicat, Bucurestiul ar fi dat alta categorie de semnale.
Urmărește-ne pe Google News
