Lista Guvernului Ponta și problemele concrete care-i aşteaptă pe miniştri

Premierul desemnat, Victor Ponta, a prezentat, marți seară, cabinetul pe care îl va supune votului de încredere al Parlamentului, pe 7 mai.

”Acest guvern are sarcini foarte clare: în primul rând, o schimbare radicală a modului de guvernare. Prioritatea zero a Guvernului pe care îl voi propune este respectarea legii, fără excepţii, fără derogări şi fără scuze. Îmi propun să asigur o guvernare transparentă şi eficientă. Guvernul pe care îl voi propune va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nu de la sediul din Kiseleff 10, nu de la sediul din Aviatorilor, nu din altă parte. Ne propunem o funcţionare depolitizată a administraţiei publice, toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea reformelor pentru a face o justiţie mai eficientă”, a spus Victor Ponta.

El a susținut că guvernul lui va asigura organizarea corectă a alegerilor locale și parlamentare.

”Îmi asum obligaţia să asigur că administraţia publică nu va fi implicată în campania electorală. Obligaţia noastră va fi de a combate frauda şi mai ales corupţia electorală”, a arătat premierul desemnat.

Noul guvern va avea  17 miniștri cu portofolii și 4 miniștri delegați. Ponta a explicat că a ținut cont în alegerea miniștrilor săi de experiența profesională și integritatea persopanelor respective.

Ministrul Finanţelor Publice și viceprim-ministru – Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, susţinut de PSD.

Probleme stringente:

• În anul 2012 România începe plata împrumutului de la FMI. În acest an vor fi plătite dobânzi, de 1,4 miliarde de lei, iar principalul de 6,6 miliarde de lei va fi rostogolit prin împrumuturi luate de pe piețele internaționale, la dobânzi mai mare decât plătim la FMI.
• Majorarea salariilor bugetarilor cu 16%, măsură politică asumată de PDL şi lăsată moştenire noului guvern,  în condițiile unui deficit bugetar de maximum 1,9% din PIB. Impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor din iunie 2012, până la finalul anului va fi de 2 miliarde de lei, având în vedere impozitul și contribuțiile care se întorc la stat.
• Returnarea părții oprite ilegal din contribuțiile la sănătate pe pensii de peste 740 de lei. Este vorba de circa 1,2 miliarde de lei.
• Reorganizarea ANAF, conform planului făcut cu Banca Mondială.
• Corelarea politicilor fiscale cu politicile monetare ale BNR.

Ministerul Internelor – Ioan Rus, PSD. A mai condus portofoliul și în Guvernul Năstase (2000-2004).

Urgenţele ministerului:

• Organizarea alegerilor locale din 10 iunie și parlamentare, din noiembrie 2012.
• Abordarea procesului de concedieri din Minister – ar putea fi continuat sau stopat.
• Reforma ministerului – stoparea angajărilor din sursă externă, transferul de personal către Polițiile Locale.

Ministrul Administraţiei – Victor Paul Dobre, PNL. Deputatul Dobre a fost secretar de stat la MAI, pe administrație, în Guvernul Tăriceanu.

Ce are de făcut:

• Reorganizarea administrativ-teritorială – temă vehiculată de ani de zile şi tărăgănată de toate gu8vernerele.  Regionalizarea a fost începută de Guvernul Năstase, însă a fost abandonată ulterior, pentru ca în anul 2011 tema să fie intens promovată de președintele Traian Băsescu. USL s-a declarat pentru crearea de regiuni de dezvoltare cu personalitate juridică, însă cu menținerea actualelor județe.
• Absorbția fondurilor europene: Programul Operațional (PO) Dezvoltarea Capacității Administrative are în prezent un grad al absorbției fondurilor europene de 9,8%, începând cu 1 ianuarie 2007.

Ministerul Economiei – Daniel Chițoiu, deputat PNL. El a fost președintele Agenției Națioanale de Administrare Fiscală (ANAF) în Guvernul Tăriceanu.

Mizele care nu suferă amânare:

• Strategia de privatizare sau vânzare de pachete minoritare de acțiuni deținute de stat la diverse companii. Procesul ar putea fi stopat, având în vedere că în această perioadă piața dezavantajează vânzătorul.
• Privatizarea CupruMin – ar putea fi reluată sau suspendată până în 2013, când va veni un nou Guvern.
• Proiectul de la Roșia Montană. În grija Ministerului Economiei se află componenta referitoare la avantajele pe care statul român le-ar avea din exploatare. În prezent, Ministerul Economiei, prin Minvest deva controlează aproape 20% din proiect, restul revenind canadienilor de la Gabriel Resources.
• Introducerea managementului privat la o serie de companii de stat.
• Sprijinirea IMM-urilor.
• Absorbția fondurilor europene: POS Creșterea Competitivității Economice a ajuns doar la 6,4% absorbție de fonduri UE și riscă să fie suspendat din iulie.
• Rezilierea contractelor bilaterale cu Hidroelectrica. Problema băieților deștepți din energie aduce României pierderi anuale de 175-220 de milioane de euro. Chestiunea trebuie rezolvată împreună cu Ministerul Justiției.
• Calendarul liberalizării prețului la energie (electricitate și gaze). Prețul curentului se liberalizează complet până la finalul anului 2017 pentru populație și până la finalul anului 2013 pentru companii. La gaze, liberalizarea urmează să se facă până în 2020 pentru populație și până 2015-2017 pentru companii.
• Reactoarele 3-4 de la Cernavodă. Statul caută investitori în China pentru construcția și operaționalizarea celor două noi reactoare nucleare.
• Constituirea celor 2 campioni energetici Hunedoara S.A şi Oltenia S.A, după eșecul Hidroenergetica și Electra. Așezarea laolaltă a unor companii profitabile cu soecietăți neprofitabile din energie nu a atras investitori până acum.
• Închiderea minelor de carbuni ale CNH. Până în anul 2018 este programată închiderea a trei mine de cîărbuni neprofitabile ale Companiei Naționale a Huilei, proces care înseamnă ajutoare de stat de sute de milioane de lei pe an.
• Privatizările cerute la Romgaz, Transgaz. FMI insistă pentru privatizarea pachetului majoriotar de acțiuni la companiile energetice profitabile, însă nici Guvernul Boc nu a dorit acest lucru, ci s-a mărginut la pachete minoritare. În cazul pachetului de 9,8% din Petrom, România trage încă de timp, pentru a mai crește prețurile.

Ministerul Afacerilor Externe – Andrei Marga, PNL. El a fost ministru al Educației în guvernul CDR

Ce are de făcut:

• Relansarea relațiilor politice și economice cu Rusia, după instalarea lui Vladimir Putin la Kremlin. Trebuie să țină cont de faptul că negociatorul Rusiei în formatul 5+2 din Transnistria este Dmitri Rogozin, un personaj ostil României, cu un discurs politic mai degrabă de uz intern, care nu poate fi folositor Bucureștiului.
• Politica Externă a României depinde de evoluțiile electorale din SUA și Europa. În SUA, parteneriatul strategic București-Washington încheiat cu administrația Obama nu ar avea teoretic de suferit cu un președinte republican la Casa Albă. De asemenea, o eventuală venire a socialiștilort la putere în Franța și Germania ar putea apropia aceste guverne de Executivul condus de socialistul Victor Ponta, însă ar putea accentua o apropiere a acestor două motoare ale UE de Rusia.
• Intensificarea negocierilor cu Olanda – unde de asemenea se schimbă Guvernul – pentru a primi acceptul de a adera la zona Schengen în acest an.
• Resetarea relațiilor cu Ucraina. Kievul are nevoie de relații cât mai bune cu un stat membru UE, mai ales în circumstanțele referitoare la deținerea fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko, ce au critici dure din partea Berlinului.
• Relația cu China trebuie condusă în zona pragmatică, a investițiilor.

Ministerul Afacerilor Europene- Leonard Orban, actualul ministru al Afacerilor Europene. El conduce ministerul din septembrie 2011, când a fost creat acest portofoliu în Guvernul Boc. A fost negociator-șef cu UE în Guvernul Tăriceanu, comisar european pentru multilingvism, propus de Guvernul Tăriceanu, consilier prezidențial al președintelui Traian Băsescu.

Eternele probleme şi rezolvările de moment:

• Din septembrie până acum, absorbția fondurilor europene a ajuns la circa 8,4% și ar trebui să ajungă la 20% la finalul acestui an.
• Cinci programe operaționale, care însumează aproape 20 de miliarde de euro, riscă să fie suspendate din cauza neregulilor în cheltuirea banilor europeni. Problemele trebuie remediate până la finele lunii iunie.
• Negocierea unui cadru bugetar european 2014-2020 favorabil țărilor nou-intrate în UE, printr-o politică de coeziune substanțială.
• Managerizarea chestiunilor legate de Tratatul european de stabilitate și participarea României la discuțiile pe zona euro.

Ministerul Justiţiei – Titus Corlățean, senator PSD. El este președintele Comisiei de politică externă a Senatului.

• Ce are de făcut:
  • Mecanismul de Cooperare și Verificare pe justiție – pregătirea pentru evaluarea finală din vară la care va fi supusă România de către Comisia Europeană.
  • Intrarea în vigoare a codurilor penal, de procedură penală și de procedură civilă.
  • Implementarea strategiei naționale anticorupție.
  • Soluționarea problemei retrocedărilor. România are termen 12 iulie trasat de CEDO pentru a soluționa echitabil problema retrocedării și despăgubirii în cazul imobilelor confiscate de comuniști.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii- Ovidiu Silaghi, PNL

Ce are de făcut:

• Restructurarea căilor ferate. Privatizarea CFR Marfă ar trebui să fie profitabilă pentru statul român, transportul feroviar de marfă fiind o alternativă viabilă la lipsa de autostrăzi din România. Restructurarea CFR Călători, închiderea unor tronosaone întregi de cale ferată nefrecventate.
• Proiectele prioritare de autostrăzi. Autostrada Transilvania – gestionarea contractului rămas cu Bechtel și contractarea de constructori pentru tronsoanele eliberate de compania americană.
• Absorbția fondurilor europene – POS Transport a ajuns la o absorbție de 6,13% și riscă să fie suspendat din iulie.

Ministerul Mediului – Rovana Plumb, europarlamentar PSD, fost ministru al Mediului în Guvernul Năstase

Ce are de făcut:

• Decizii în privința proiectului de la Roșia Montană. Un aviz de mediu ar conduce la demararea exploatării aurifere cu cianură.
• Avize de mediu pentru explorările și eventual exploatările Chevron la Bârlad și în Dobrogea.
• Tranzacționarea certificatelor de emisii poluante – protocolul Kyoto și schemele europene. Numai din AAU-uri România a pierdut circa 150 de milioane de euro părin blocarea tranzacționării și devalorizarea acestor unități suplimentare de emisii la care are dreptul țara.
• Absorbția fondurilor eruopene: POS Mediu a ajuns la absorbție de 3,38% și riscă să fie suspendat.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Eduard Hellvig, PNL

Ce are de făcut ministrul:

• O decizie privind stoparea sau continuarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii. Rezervor de bani clientelari în campaniile elctorale, PNDI-ul face concurență neloailă proiectelor europene și afectează absorbția banilor de la Bruxelles. FMI a cerut insistent stoparea PNDI, iar Guvernul Ungureanu i-a tăiat creditele de angajament.
• Programul de anvelopare a blocurilor, pe bani europeni.
• Fondurile europene pe dezvoltare regională: Programul Operațional Regional are o absorbție de 11,7%, însă riscă să fie suspendat din nou, pentru nereguli în achizițiile făcute de beneficiari.

Ministerul Apărării Naționale – Corneliu Dobriţoiu, PNL,, fost secretar de stat la Apărare în Guvernul Tăriceanu, consilier pe probleme de apărare al lui Crin Antonescu.

Ce are de făcut ministrul:

• Gestionarea pe mai departe a problemei pensiilor militarilor.
• Participarea la deciziile privind eventuala cumpărare de avioane multirol – afacere de 2-5 miliarde de dolari, în funcție de aparatele pentru acre se optează.

Ministerul Culturii – senatorul PNL Mircea Diaconu.

Ce are de făcut ministrul:

• Noi decizii privind descărcarea arheologică de la Roșia Montană.
• Implicarea în protecția clădirilor clasate ca monumente și care sunt lăsate să se deterioreze pentru a putea fi valorificat terenul.

Ministerul Comunicaţiilor – Dan Nica, deputat PSD. El a mai ocupat acest portofoliu.

Ce are de făcut:

• Restructurarea și privatizarea Poștei Române.
• Valorificarea pachetului minoritar deținut la Romtelecom.
• Perfecționarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și transferul acestuia către Autoritatea Națională pentru Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice (ANRMAP).

Ministerul Muncii – Mariana Câmpeanu, deputat PNL. Ea a mai fost ministru al Muncii, în Guvernul Tăriceanu.

Ce are de făcut:

• Returnarea cotelor de CASS percepute ilegal de la pensionari.
• Majorarea salariului minim pe economie de la 700 de lei la 850-1.000 de lei.
• Relansarea dialogului cu sindicatele și patronatele – eventuale modificări la Codul Muncii, Codul de dialog social și la actele normative de implementare a acestora.
• Politici de stimulare a ocupării forței de muncă – România are cl mai redus procent al populației angajate.
• Continuarea reformei ajutoarelor sociale.
• Absorbția fondurilor europene – POSDRU are o absorbție de 5,48% și riscă să fie suspendat din nou.

Ministerul Educaţiei  – Corina Dumitrescu, susţinută de PSD. Ea este recorul Univresității particulare Dimitrie Cantemir

Ce are de făcut:

• Implementarea Legii educației. USL s-a exprimat pentru modificarea actualei legi adopate prin angajarea răspunderii Guvernului Boc.
• UMF Târgu Mureș. Guvernul Ungureanu a fost demis pmai ales pentru hotărârea de guvern care a dat UMF Târgu Mureș posibilitatea înființării facultării în limba maghiară. Guvernul Ponta ar putea analiza o intervenție pentru stoparea acestui proces, dar nu poate interveni asupra autonomiei universitare.
• Racordarea educației la piața muncii, redeschiderea școlilor profesionale.
• Controlul diplomelor eliberate de universitățile particulare.

Ministerul Sănătăţii – Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în Guvernele Boc și Ungureanu, unde a fost susținut de UNPR. Cepoi este însă un tehnocrat, neafiliat politic

Ce are de făcut:

• Noua lege a sănătății. USL s-a arătat total împotriva proiectului de lege dorit de președintele Traian Băsescu, prin care casele județene de asigurări de sănătate erau înlocuite de firme private și primeau banii de la Casa Națională. Cu toate acestea, niciun guvern, indiferent de orientare, nu se poate sustrage datoriei de a reforma sistemul de sănătate.
• Gestionarea situației create la Casa Națională a Asigruărilor de Sănătate în condițiile în care se preconizează un deficit de peste 600 de milioane de lei în acest an la fondul de sănătate, din cauza faptului că nu se vor mai reține pensionarilor o parte din contribuțiile la sănătate.
• Noul pachet de bază de servicii medicale.

Ministerul Agriculturii și Pădurilor- Daniel Constantin, președinte PC. El a condus Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), în Guvernul Tăriceanu.

Ce are de făcut:

• O mai bună absorbție a fondurilor europene. În agricultură, absorbția fondurilor europene s-a bazat pe plățile directe, fără să fie avută în vedere modernizarea domeniului. Programul pentru pescuit este aproape neoperațional, după 4 ani de la aderarea la UE și va fi suspendat, aproape sigur.
• Mecanizarea agriculturii – stimularea unificării terenurilor.

Guvernul Ponta va avea și 4 miniștri delegați:

• Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – Mircea Dușa, deputat PSD.

• Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri – în cadrul Ministerului Economiei – Lucian Isar, fostul economist-șef al Bancpost.

• Ministrul delegat pentru Dialog Social – în cadruil Ministerului Muncii – Liviu Marian Pop, lider al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

• Ministrul delegat pentru Strategii Guvernamentale, Transparență Decizională și Relația cu Societatea Civilă – Victor Alistar, director executiv al Transparency International România.