ANRE a publicat al treilea raport anual de monitorizare a implementării Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE ), aferent anului 2016, constatând că progresele consemnate în 10 dintre cele 12 programe naționale de eficiență energetică sunt inegale, unele dintre acestea fiind cu mult în urmă faţă de ţintele stabilite.
Ţinta naţională de eficienţă energetică (43 de milioane de tep, în 2020) poate fi atinsă ca urmare a “reducerii consumului, prin efectul conjugat al restructurării economiei și aplicării politicilor de eficiență energetică”.
(Descărcați AICI raportul ANRE)
Cele 12 programe naționale de eficiență energetică sunt:
- Dezvoltarea serviciilor energetice
- Planul Național de Investiții
- Creșterea eficienței energetice în rețelele de transport și distribuție
- Promovarea cogenerării de înaltă eficiență
- Programul Termoficare 2006-2020
- Eficiența energetică în industria din sectorul ETS
- Audit și management energetic
- Eficiența energetică în sectorul rezidențial
- Eficiența energetică în sectorul clădiri ale administrației publice centrale și servicii publice
- Eficiența energetică în sectorul servicii
- Reînnoirea parcului auto
- Eficiența energetică în sectorul transporturi
După analiza acestor 12 programe, ANRE a constatat: instituțiile / autoritățile publice implicate în implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică “nu respectă întru totul prevederile Legii nr. 121/2014, transmițând date incomplete, uneori contradictorii”.
“Raportările se fac cu mare întârziere față de termenul legal, fiind pus în pericol inclusiv termenul de raportare către Comisia Europeană a progresului anual al României corespunzător țintei de eficiență energetică asumate”, mai afirmă documentul.
Principalele obstacole identificate în implementarea contractelor de performanţă energetică rămân cele constatate în raportul anterior:
- Necesitatea modificării procedurii de achiziție în cadrul SEAP
- Contractele de eficiență energetică pot afecta nivelul datoriei publice
- Neclaritatea legislaţiei în ceea ce priveşte regimul juridic și dreptul de posesie asupra bunurilor
O problemă sensibilă, constată ANRE, o reprezintă sistemele de alimentare centralizată cu energie termică. Din 1990 până în prezent, numărul acestora a scăzut continuu, la ora actuală mai sunt în funcţiune 61 de astfel de sisteme. “Cauzele principale ale acestei situații sunt lipsa unei politici și a unei strategii coerente la nivel central și local privind alimentarea cu energie termică a localităților, precum și lipsa fondurilor alocate de stat pentru reabilitarea SACET”, susține ANRE.
În fine, autoritatea mai constată “lipsa totală a unei preocupări privind energia, mai ales eficiența energetică sau economiile de energie”.
Una dintre soluţiile identificate de ANRE : externalizarea servicilor de management energetic.
Urmărește-ne pe Google News
