Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu „elita”, cum ar fi companiile mari și artiștii celebri, constată studiul „Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală: Percepție, conștientizare și comportament”, realizat de Deloitte pentru Oficiul Uniunii Europene pentru proprietate Intelectuală (EUIPO).
Acest studiu, prezentat săptămâna trecută, a fost realizat în 2016, pe baza a 26.555 de interviuri realizate cu persoane de peste 15 ani din cele 28 de state membre UE.
Importanța protejării PI este tot mai mult recunoscută, comparativ cu 2013 (când s-a desfășurat un sondaj asemănător) – majoritatea respondenților consideră că este important ca inventatorii, creatorii și artiștii să își poată proteja drepturile și să fie remunerați pentru munca lor.
Această convingere relevă un atașament față de principii și recunoașterea beneficiilor protejării DPI (Drepturilor de proprietate Intelectuală):
Jumătate din europeni consideră că protejarea strictă a PI poate diminua inovarea
Procentul respondenților care echivalează protejarea PI cu menținerea stabilității economice se menține la 67 %, la fel ca și în 2013.
În plus, două treimi din respondenți recunosc rolul societăților care utilizează PI în mod intensiv în crearea de locuri de muncă, deși procentul scade ușor comparativ cu anul 2013.
Cu toate acestea, jumătate din europenii chestionați consideră că protejarea strictă a PI poate diminua inovarea, iar peste jumătate din aceștia consideră că principiile PI nu sunt adaptate la internet.
Opinia potrivit căreia PI limitează inovarea este mai răspândită în rândul celor mai tineri europeni chestionați: 6 din 10 respondenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani sunt de acord cu această afirmație (59 % față de media UE de 50 %).
Această convingere este frecventă și în rândul cumpărătorilor de produse contrafăcute și al persoanelor care efectuează descărcări și streaming din surse ilegale, 57 % din persoanele care fac parte din acest grup fiind de acord cu această afirmație.
Impactul produselor contrafăcute asupra inovării, mai puțin bine perceput
La fel ca în anul 2013, din cele patru argumente testate (impactul negativ asupra economiei, încurajarea traficului ilegal, amenințarea sănătății publice și descurajarea inovării), factorul economic continuă să descurajeze cel mai mult cumpărarea de produse contrafăcute:
- 78 % (– 3 puncte) dintre respondenți consideră că achiziționarea de produse contrafăcute distruge întreprinderile și locurile de muncă
- doar 20 % nu împărtășesc această opinie
- cu toate acestea, procentul persoanelor care nu admit prejudiciile cauzate de contrafacere este în creștere.
Impactul negativ al cumpărării de produse contrafăcute asupra inovării este, în general, cel mai puțin acceptat argument dintre toate cele patru argumente testate și este chiar mai puțin evident pentru europenii care au participat la chestionar în 2016 decât a fost în 2013.
Aproape jumătate dintre europenii care au participat la chestionar (48 %) nu consideră că achiziționarea de produse contrafăcute descurajează inovarea.
Aproape jumătate din europeni consideră că „elitele” beneficiază cel mai mult de pe urma protejării PI
PI este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățeni, întrucât există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu „elita”, cum ar fi companiile mari și artiștii celebri, mai arată studiul.
Peste 4 din 10 europeni chestionați consideră că aceste grupuri beneficiază cel mai mult de pe urma PI.
În același timp, respondenții consideră că toți consumatorii asemănători lor beneficiază într-o măsură mult mai mică. Această tendință s-a înregistrat și în anul 2013.
Cumpărarea de produse inteligente, o achiziție inteligentă sau un gest de protest?
Din europenii chestionați, 34 % (‒ 4 puncte) consideră cumpărarea de produse contrafăcute drept un act de protest, în timp ce 62 % nu împărtășesc această opinie.
De asemenea, europenii consideră din ce în ce mai puțin că achiziția de produse contrafăcute reprezintă o soluție ingenioasă, întrucât procentul europenilor intervievați care consideră cumpărarea de produse contrafăcute drept o achiziție inteligentă, de natură să mențină puterea de cumpărare a unei persoane, a scăzut comparativ cu 2013 (30 %, ‒ 4 puncte).
În ceea ce privește considerarea achizițiilor de produse contrafăcute ca modalitate de păstrare a puterii de cumpărare și ca mijloc de a protesta împotriva economiei dictate de piață, tinerii și meseriașii sunt mai susceptibili de a sprijini aceste idei, tendința menținându-se de la sondajul din 2013.
Totuși, deși aceste grupuri sunt cel mai mult înclinate să justifice achizițiile de produse contrafăcute pe baza ingeniozității și ca formă de protest, se remarcă faptul că gradul de acceptare a acestor două argumente scade la ambele grupuri comparativ cu 2013.
Motivele care i-ar face pe europenii chestionați să se oprească din a mai cumpăra produse contrafăcute
Crește confuzia între conținut legal și ilegal
În timp ce utilizarea surselor legale a crescut, în aceeași măsură a crescut și conștientizarea legalității conținutului online; cu toate acestea, se pare că a crescut ambiguitatea în ceea ce reprezintă o ofertă legală sau ilegală.
Un procent total de 24 % din europenii chestionați au fost întrebați dacă o sursă este legală sau nu, fiind înregistrată o creștere de 5 puncte comparativ cu studiul din 2013, și 4 % din europenii chestionați afirmă că au făcut cercetări pentru a verifica dacă o sursă este legală sau nu, înregistrându-se o creștere de 2 puncte.
Urmărește-ne pe Google News
