Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni seara, într-o declarație de la Palatul Cotroceni, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema grațierii și a modificării legislației în materie penală.
„Această temă (a graţierii – n. red.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular.
Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu”, a spus președintele Iohannis.
Principalele declarații ale șefului statului:
- Cei care au fost puși să conducă țara se ocupă de alte lucruri.
- S-a vorbit despre proteste ca despre un început de lovitură de stat. Politicienii dau lovitura de stat, doar că nu dau lovitura de stat, ci lovitura de grație economiei din România.
- PSD și satelitul lui, ALDE, au promis bunăstare, dezvoltare economică, salarii mai mari, iar oamenii, de bună credință, i-au votat. Iar ei s-au apucat să umble la legislația penală pentru a-și curăța dosarele lor ale colegilor de partid. Asta i-a adus pe oameni în stradă. De aici indignarea românilor.
- Nu vrea nimeni lovitură de stat, nici nu vrea să schimbe regimul. Doar nu-și imaginează cineva că au ieșit oamenii în stradă pentru acest guvern. Iar guvernanții ar trebui să țină seama.
- Politicienii PSD-ALDE vor să dea lovitura de graţie statului de drept, acuzând cetăţenii că dau o lovitură de stat şi participă la o mineriadă. Cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de graţie statului de drept!
- Atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare.
- Vrem să fim o națiune puternică, stat de drept, sau o națiune așa și așa? Vrem să fim ca generația care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o națiune care nu îndrăznește să ridice vocea?
- Eu îmi doresc o națiune de oameni mândri și liberi, cu politicieni integri, o națiune condusă de politicieni competenți.
Guvernul Sorin Grindeanu a pus în dezbatere publică două proiecte de OUG pentru o grațiere colectivă și modificări ale codurilor penale care-i vor scăpa de dosare pe politicienii condamnați, anchetați sau trimiși în judecată pentru fapte de corupție.
Proiectele au declanșat ample proteste de stradă ce au culminat duminică, ziua când au ieșit în stradă peste 20.000 de persoane în București și alte peste 10.000 în alte câteva orașe.
Șeful statului a participat șie el, pentru puțin timp, la marșul de protest din Capitală.
Duminică seara, imediat după revenirea în țară, Liviu Dragnea l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că “incită la dezordine socială și violență” și că a pus la cale o mineriadă, încercând să “răstoarne ordinea constituțională”.
„E un început de lovitură de stat. De fapt, președintele Iohannis vrea, așa cum a vrut și fostul președinte Băsescu, să pună în cătușe puterea legitimată prin votul democratic. Vrea ca în continuare România să fie condusă de instituții fără legitimitate democratică, prin teroare, iar românii să rămână prizonierii unor puteri nealese”, a scris Dragnea pe contul său de Facebook.
Liderul PSD s-a întors din SUA (unde a participat la unele evenimente din procedura de învestitură a lui Donald Trump), duminică, în timp ce la București și în mai multe orașe se desfășurau proteste ample împotriva ordonanțelor grațierii și amnistiei mascate.
Cum se poate organiza un referendum
Art. 90 din Constituție, prevede:
Referendumul
- Parlamentul are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta.
- În cazul în care legislativul nu răspunde, preşedintele poate emite decretul de organizare a referendumului.
- Parlamentul are rol pur consultativ în această chestiune
- Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, şeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
Referendumul
- Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului.
- Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
- Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
- Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.
- Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila ”Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale. După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
- Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
Marea necunoscută, pe care o va lămuri Curtea Constituțională, este dacă subiectul/subiectele referendumului este/sunt „problemă de interes național”.