Acordul preliminar dintre OPEC și Rusia privind înghețarea producției de țiței la niveluri actuale a dus la creșterea cotațiilor care au atins cel mai ridicat nivel al anului, după ce în ianuarie acestea s-au prăbușit la minimul ultimilor 12 ani, scrie Bloomberg.
Cotația Brent a ajuns la 44 de dolari pe baril miercuri, însă analiștii atrag atenția că în lipsa unui acord concret, ce ar urma să fie semnat duminică, prețurile ar putea reveni la 30-33 de dolari pe baril.
Orice criză a petrolului a produs efecte profunde asupra economiei mondiale. Actuala criză, ce a început la jumătatea anului 2014, s-a soldat cu tăierea a mii de locuri de muncă, precum și cu reducerea masivă a investițiilor din industrie. Financial Times a realizat o analiză cu privire la sectoarele care au avut de câștigat, dar și cele care au pierdut de pe urma prețurilor scăzute, atrăgând atenția că schimbările semnificative din ultimii ani au făcut ca teoriile convenționale să nu se transforme în realitate.
În mod normal, de pe seama prețurilor mici la carburanți ar avea de câștigat companiile aeriene, producătorii auto, precum și alți producători care își pot transporta mărfurile mai ieftin, dar și consumatorii care au mai mulți bani în buzunar ca urmare a scăderii prețurilor de la pompă. Efectele acestei crize nu au fost însă cele dictate de teoria convențională.
Una dintre cele mai semnificative diferențe este modul în care au răspuns consumatorii. Moody’s notează că prețurile scăzute ale țițeiului nu vor contribui la creșterea consumului, ci se vor duce în economii.
- Companiile producătoare de bunuri de consum
Pentru consumatori, scăderea cotațiilor petroliere înseamnă o scădere a cheltuielilor. Creșterea venitului disponibil ar trebui să fie o veste bună pentru companiile producătoare de bunuri de consum, însă realitatea este ceva mai nunțată.
Consumatorii din statele importatoare de petrol, cum ar fi cei din India, au avut de câștigat. Pe de altă parte, consumatorii din state exportatoare de petrol, cum ar fi Rusia, și-au văzut economiile decimate.
”În plus, multe state emergente se confruntă cu o depreciere a modelor locale, ceea ce duce la scumpirea importurilor și la creșterea inflației care compensează efectele scăderii facturilor de energie”, notează Euromonitor International.
La nivel global, economiile raportate la veniturile disponibile au înregistrat o ușoară creștere în 2015.
”Consumatorii au rămas precauți, ceea ce a dus la o dură competiție pe bază de preț. Prin urmare, ne așteptăm ca multe companii să reinvestească o mare parte din economiile rezultate în urma scăderii prețului carburanților în promoții și marketing pentru a-și menține volumele de vânzări”, notează Brian Weddington de la Moody’s.
- Companiile aeriene
Companiile aeriene sunt ”câștigători naturali” ai prețurilor scăzute la carburanți, însă beneficiile variază considerabil la nivelul industriei.
Combustibilul reprezintă, în medie, o treime din costurile operaționale ale companiilor aeriene, prin urmare, unii operatori optează să lucreze cu stocuri și să își cumpere în avans necesarul de combustibil. Companiile americane, care folosesc în mai mică măsură această metodă, au fost cele mai câștigate de pe urma prăbușirii cotațiilor.
American Airlines, care a renunțat la strategia stocurilor în 2014, a raportat anul trecut un nivel record al profitului. Delta Air Lines a anunțat o scădere a costurilor aferente carburanților de 44% în 2015.
Companiile europene au avut mai mult de așteptat. Acestea obișnuiesc să își cumpere combustibilul cu 12 până la 18 luni în avans.
”Majoritatea marilor companii aeriene europene încep să vadă acum beneficiile prețurilor scăzute. Ei au ajuns să plătească 60-70 de dolari pe baril în 2016, de la 90-100 în 2015”, a comentat Oliver Sleath, analist Barclays.
- Producătorii din industrie
Producătorii din industrie au avut de suferit după ce investițiile din sectorul de petrol și gaze, unul dintre cei mai mari clienți ai acestora, au scăzut masiv.
Sectorul energetic a asigurat o treime din cheltuielile corporative de capital de la nivel mondial în 2014, însă scăderea investițiilor va reduce acest procent la un sfert până în 2017, potrivit estimărilor S&P.
”Petrolul a fost, în general, un indicator de bază în ceea ce privește încrederea în industria din SUA”, spune Matthew Spurr, de la RBC Capital Markets.
Producătorul american Caterpillar, cel mai mare fabricant de utilaje de construcții, a fost printre cei afectați de prăbușirea cotațiilor petrolului. Veniturile companiei au scăzut cu 15% în 2015, ca urmare a scăderii serviciilor contractate de industria energetică.
Coreea de Sud, cel mai mare stat producător de construcții navale din lume, a avut de suferit, după ce Hyundai Heavy Industries, Samsung Heavy Industries și Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering au raportat mai puține comenzi de platforme energetice și nave de foraj.
De asemenea, nu s-a văzut o creștere semnificativă a companiilor din industria chimică, a cărei materie primă sunt produsele derivate din petrol. Acest lucru a fost parțial cauzat de cererea reduse de produse chimice în industria energetică.
Urmărește-ne pe Google News
