Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor a lansat marți în dezbatere publică un proiect care transpune practic în legislația națională principiile Memorandumului 5G cu SUA de limitare a accesului în piață a companiilor aflate sub controlul unui guvern străin- formulare care vizează în primul rând companiile chineze.
Miza acestei legislații o constituie deblocarea licitației pentru frecvențele 5G, în urma căreia, potrivit estimărilor șefului ANCOM, Sorin Grindeanu, statul va încasa în jur de 2 miliarde de lei. Licitația fusese inițial planificată pentru 2019, dar a fost amânată de ANCOM din cauză că Guvernul Dăncilă nu a promovat această legislație.
Control extins asupra participanților la toate infrastructurile de interes național
Proiectul lansat în consultare publică până la data de 17 august excede sfera 5G și extinde procedura de verificare și validare a companiilor IT și asupra celora care furnizează tehnologii, echipamente și programe software utilizate la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național.
Potrivit proiectului, toate aceste companii pot participa la dezvoltarea de infrastructuri dacă obțin un aviz. Acesta aviz este se acordă prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Condițiile pentru obținerea avizului
Solicitarea pentru obținerea avizului constă într-o scrisoare de intenţie semnată de reprezentantul legal al producătorului, însoțită de:
- date de identificare, inclusiv datele reprezentanților legali și limitele împuternicirii acordate;
- structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă;
- o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că producătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- are o structură transparentă a acţionariatului;
- nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
- se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Solicitarea pentru obţinerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situaţia în care avizul CSAT este negativ.
Proiectul mai prevede: În cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, există riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și/sau apărării naționale, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.
Proiectul stabilește: Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu dețin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani.
Șanse minime ca proiectul să fie modificat în Parlament
Proiectul de lege urmează să fie adoptat de guvern probabil până la sfârșitul lunii august, urmând să fie supus dezbaterii parlamentare. Sunt șanse semnificative ca proiectul să nu sufere modificări care să faciliteze accesul în piața românească a companiilor suspectate că pun la dispoziția guvernelor străine datele la care pot avea acces pentru că acest proiect este avizat de șefii SRI, SIE și STS.
Dacă proiectul este adoptat de Parlament și promulgat de președinte până în toamnă, sunt șanse mari ca ANCOM să organizeze licitația pentru frecvențele 5G în 2020. Sorin Grindeanu spunea că instituția pe care o conduce a finalizat încă din 2019 detaliile licitației și consultarea cu companiile, însă aceasta nu se poate organiza până ce autoritățile române nu transpun memorandumul cu SUA.
Guvernele SUA și României, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat la data de 20 august 2019, la Washington, după întâlnirea dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G.
Memorandumuri similare cu Statele Unite au mai semnat Polonia și Estonia, iar alte state europene au promovat legislație similară din proprie inițiativă, cu prevederi chiar mai dure decât cele propuse pentru legislația română.
Statele Unite au făcut presiuni asupra aliaților să blocheze accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor 5G din Europa, promițând chiar sprijin rivalilor europeni ai companiei chineze. UE nu a avut o poziție la fel de fermă în ceea ce privește Huawei, dar a cerut statelor membre ”să monitorizeze” riscurile de securitate pe care le ridică dezvoltarea acestor rețele.
Un răspuns
Ar fi bine ca argumentele financiare ale implementarii acestui program să fie transparente: De unde, in ce conditii si sub ce formă vor veni cele 2 mlrd lei, si in al cui buzunar?
Intrebarea care se pune este dacă pierderile economice, naturale și umane pe termen lung ale României, cauzate de implementarea 5G, nu vor depăși preconizatele câștiguri?
Specialiști de renume mondial avertizează asupra riscurilor majore și polivalente ale acestei tehnologii (Vezi: The 5G Summit 2020 (Digital Book), https://www.scribd.com/document/467014644/The-5G-Summit-2020-Digital-Book).
Conform numeroase studii știintifice foarte serioase (vezi, de ex, 5G Space Appeal, https://www.5gspaceappeal.org/), tehnologia 5G poate fi distructivă pt agricultura, ecosistem și pentru sănătatea umană. Fiind o tehnologie insuficient cercetată dpdv al impactului asupra viului, specialistii recomanda principiul precauției în abordarea ei. In aceste condiții suntem datori a estima nu doar câștigul, ci și pierderile produse de 5G în domenii foarte importante, precum agricultura și, consecvent, economia (de ex. prin moartea albinelor – fenomen dovedit -, cu efecte ireversibile si pe termen lung in agricultura; uscarea plantelor, cu consecinte asupra ecosistemelor mari, fără a mai vorbi de efectele nocive asupra sanatații umane): aceste pierderi vor fi suportate de toată țara și au toate șansele să depăsească cele 2 mlrd lei oferite statului român (care, oricum, vor intra in buzunarele marilor corporații, iar nu ale românilor de rând).
Un alt risc major, cu pierderi imprevizibile pentru economie, dar și pentru administratia publică și securitatea națională, este pericolul la care sunt expuse retelele cibernetice în conditiile 5g, ceea ce va facilita atacurile cibernetice, ce pot duce la pierderi majore atît pentru mediul de afaceri, precum și pt administratia publică și cea guvernamentală, adică peste tot unde calculatorul si rețelistica au un rol hotărîtor. Toate aceste argumente pledează pentru o implementare precaută a tehnologiei 5G, la nivel de stații de cercetare, iar nu la nivel de masă, adică nu pentru exploararea comercială de către companiile telekom.