joi

2 mai, 2024

13 iunie, 2021

spital infecție nosocimialăPeste 40% dintre spitalele înregistrate în Registrul informatic special creat în acest scop nu au raportat nici măcar un Eveniment Advers Asociat Asistenței Medicale (EAAAM) în 2020, fie el infecție nosocomială sau eroare medicală, conform unui studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate (OBS).

De asemenea, din evenimentele declarate  în 2019 și 2020, mai mult de jumătate au fost generate de nerespectarea măsurilor de prevenire și combatere a infecțiilor asociate asistenței medicale (așa-numitele infecții nososcomiale).

Statistica aceasta semnalează faptul că în România nu există încă o cultură a raportării erorilor bine înrădăcinată în practicile sistemului medical, concluzionează studiul OBS.


Problema raportărilor poate proveni și din legislație, întrucât toate unitățile sanitare, publice sau private, au obligația raportării infecțiilor asociate asistenței medicale, dar nu și obligația raportării celorlalte Evenimente Adverse.

cauze evenimente adverse raportate in spitale

Tot legislația poate fi cauza faptului că aproape 7% dintre EAAAM raportate în anul 2020 au avut consecințe nespecificate. Nespecificarea cauzei împiedică procesul de învățare din erorile medicale.

Terminologia specifică

Eveniment advers asociat asistenței medicale:


Eveniment considerat că poate fi prevenit, care reprezintă afectarea neintenționată și nedorită a sănătății, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau chiar moartea pacientului, asociată asistenței medicale.

Eroare medicală:

Eșecul de a executa o acțiune conform planului sau punerea în aplicare a unui plan incorect care rezultă într-un lucru făcut greșit (comisiune) sau în nereușita efectuării unui lucru corect (omisiune). Unele erori medicale produc un rău pacientului, altele nu au vreo consecință asupra pacientului.

Malpraxis:

Eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medicofarmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

128 de decese din cauza erorilor medicale, raportate în 2019 și 2020

În anii 2019 și 2020 au fost raportate:

  • peste 5.800 cazuri de infecții asociate asistenței medicale
  • peste 1.300 de erori medicale care au rezultat în traumatismul pacientului
  • și 128 de cazuri de deces din cauza unor erori medicale.

Cum se finalizează cazurile de malpraxis:

  • Din datele adunate de la 31 de DSP-uri din țară, peste jumătate dintre sesizările adresate Comisiilor de malpraxis sunt respinse pe motiv de lipsă a documentelor sau neplată a taxei pentru experții care ar trebui să analizeze cazul.
  • Pentru perioada anterioară, 2015 – 2019, la nivelul celor 31 DSP-uri județene care au răspuns cererilor de informații ale OBS, au fost
    înregistrate 391 sesizări către Comisiile pentru cazurile de malpraxis.

Din analiza raportărilor și sesizărilor se observă:

  • Doar 4,3% din sesizările procesate la nivelul Comisiilor de malpraxis în perioada 2015 – 2019 au fost confirmate a fi cazuri de malpraxis medical.
  • Numărul de erori medicale având ca rezultat traumatismul sau decesul pacientului doar din anul 2019 (respectiv 656 astfel de erori) este mai mare decât numărul total de sesizări pentru cazuri de malpraxis analizate de către comisiile DSP pe parcursul întregii perioade 2015 – 2019 (respectiv 442 sesizări, conform datelor Ministerului Sănătății).
  • În anul 2019 au existat de 14 ori mai multe erori medicale încheiate cu traumatismul/decesul pacientului decât sesizări pentru potențiale cazuri de malpraxis înregistrate la Comisiile DSP. Această diferență colosală poate semnala faptul că aceste comisii nu sunt primele către care pacienții sau reprezentanții acestora se îndreaptă în momentul în care se lovesc de un potențial caz de malpraxis, cu toate că malpraxisul reprezintă unicul obiect de activitate al acestor comisii. (cauza ar putea fi neîncrederea în aceste comisii)
  • Jumătate din sesizări nu ajung să fie evaluate din punct de vedere al malpraxisului medical, fie pentru că din dosarul depus lipsesc anumite documente, fie pentru că reclamanții nu achită taxa (onorariile pentru experții care ar urma să evalueze cazul).

Din 803 cazuri analizate de Comisiile de disciplină din Colegiul Medicilor, doar 0,7% sancționate

În perioada 2015 – 2019, Comisiile Superioare de Disciplină (CSD) din cadrul structurilor teritoriale ale Colegiului Medicilor CSD au analizat 803 cazuri.

Au fost aplicate sancțiuni reale (amendă, interdicție de practicare a meseriei sau retragerea calității de membru) pentru doar 0,7% din aceste cazuri verificate în cei cinci ani.

De asemenea, CSD au sancționat 124 medici.

În perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2018, autorii studiului OBS au reușit să identifice 263 de cauze în care pacienții sau reprezentanții lor legali au intentat acțiuni civile sau penale legate de malpraxis împotriva medicilor din spitalele publice și/sau împotriva spitalelor publice.

Situația dosarelor ajunse în instanță

  • Cauze unde soluția este condamnarea penală cu suspendare (5,2%)
  • Cauze unde soluția este achitarea (2%)
  • Cauze unde soluția este condamnarea penală cu executare (1,8%)
  • Cazuri în care s-a anulat un act și s-a decis că în cauză a fost o situație de malpraxis (1%)

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: