România riscă dezangajări de fonduri structurale și de coeziune acumulate la nivelul anului 2013 de circa 3,8 miliarde de euro, care ar putea pune o presiune dublă asupra bugetului de stat, din cauza gradului redus de implementare a marilor priecte pe fonduri europene.
Dacă acestea nu vor fi terminate până la finalul anului 2015, ar urma ca România să fie obligată să returneze Comisiei Europene și banii europeni absorbiți până atunci pentru proiectele respective. În plus, România ar urma să piardă bani prin ratarea atragerii restului de fonduri europene puse la dispoziție de Comisie pentru lucrările respective.
Presiunea asupra bugetului de stat ar urma să fie accentuată de necesitatea ca proiectele să fie terminate din bani de la bugetul de stat.
Dezangajarea și consecințele ei
Guvernul are întocmită o listă de 150 de proiecte prioritare pe fonduri europene, în valoare totală de 14 miliarde de euro, care trebuie să fie terminate până la finalul anului 2015 – termen care ar putea fi prelungit cu un an numai dacă decizia politică luată la Consiliul European de săptămâna trecută va fi pusă în practică prin modificări de legislație sau de proceduri care să fie luate de Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană.
Potrivit unor surse guvernamentale, o soluție pentru evitarea pierderii de fonduri europene în cazul proiectelor cu grad redus de implementare este ca, într-un proces mai larg de conciliere cu Comisia Europeană, România să partiționeze marile proiecte astfel încât cheltuielile efectuate în interiorul partițiilor încheiate să fie considerate mai departe cheltuieli eligibile.
Însă pentru această procedură este nevoie ca fiecare minister care are în management programe pe fonduri structurale să realizeze o analiză la fiecare proiect de dimensiuni mari.
După încheierea analizei și partiționarea proiectelor, ar urma procesul propriu-zis cu Comisia Eurpeană, pentru ca aceasta să fie convinsă să accepte ca România să cheltuiască și după sfârșitul anului 2015 banii europeni neutilizați în actualul exercițiu financiar.
Anul trecut, României i-au fost dezangajate 192 de milioane de euro, fonduri europene pe care nu le mai poate accesa.
În condițiile prezente, în anul 2013, România are de cheltuit în total 6,5 miliarde de euro, pentru a nu-i fi dezangajate fonduri europene, bani acumulați din 2011 (în sistemul n+2).
Dezangajarea înseamnă nu doar pierderea banilor necesari finalizării proiectelor, ci și obligația de-a da înapoi Europei banii cheltuiți până la scandență în respectivele proiecte. Guvernul ar trebui, deci, să se concentreze pe finalizarea lor și absorbția urgentă a miliardelor de euro.
Tipuri de proiecte de anvergură și problemele instituționale care amână absorbția
Care sunt marile proiecte ale României cu mare risc de dezangajare? Cursdeguvernare.ro a întocmit o listă de 11 proiecte prioritare pe fonduri europene cu valoare totală de 3,1 miliarde de euro, din care alocări de la Comisia Europeană de 2,27 miliarde de euro.
Cel mai mare risc de pierdere a fondurilor europene din cauza nivelului foarte scăzut de implementare prezintă proiectele rețelelor de apă și canalizare. Unele dintre acestea au valori de peste 100 de milioane de euro fiecare, însă gradul de implementare scade și la niveluri subunitare. Aceste proiecte sunt derulate de autoritățile locale, prin companii de profil deținute de acestea. Proiectele folosesc bani europeni, prin Programul Operațional Sectorial Mediu, gesionat de Ministerul Mediului, fonduri de la bugetul de stat și bani de la bugetele locale.
În POS Mediu, absorbția fondurilor europene este afectată de capacitatea administrativă redusă în special a autorităților locale. Comisia Europeană aplică statului român corecții financioare de 10% la POS Mediu, din cauza neregulilor la achizițiile publice, pentru contractele semnate înainte de octormbrie 2011.
Proiectele cele mai mari, dar cu grad scăzut de implementare, sunt derulate de CFR SA, din subordinea Ministerului Transporturilor. Lucrările urmăresc reabilitarea și modernizarea tronsoanelor de cale ferată care ar trebui conectate cu restul Europei. Acestea implică mijloace tehnologice avansate și valoare adăugată mare. Proiectele sunt derulate prin programul Operațional Sectorial Transport, gestionat de autoritatea de management din subordinea aceluiași minister.
În schimb, la POS Transport, sunt mai avansate proiectele de construcții de autostrăzi, derulate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), din subordinea Ministerului Transporturilor. Credibilitatea absorbției de fonduri europene pentru infrastructura rutieră românească este, însă, afectată de cazul de deturnare de fonduri de la lucrările pentru autostrada Arad-Nădlac, în care este implicat omul de afaceri Nelu Iordache.
În prezent, POS Transport este în stare de presuspendare, perioadă în care Comisia Europeană nu efectuează rambursări de bani către statul român. De asemenea, Comisia aplică României corecții financiare de 25% pentru achizițiile publice cu nereguli, la contractele semnate înainte de octombrie 2011.
11 megaproiecte care ne riscă banii europeni: bani mulți angajați, grad de implementare extrem de scăzut
1. Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov – Simeria, componentă a Coridorului IV Paneuropean, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h – tronsonul Coșlariu – Simeria. Lucrările urmăresc perfecționarea modernizarea infrastructurii feroviare și prin creșterea vitezei maxime operaționale la 160km/h pentru trenurile de călători și la 120k/h pentru trenurile de marfă. Valoarea totală a proiectului este de 787,47 milioane de euro, din care 525,39 milioane de la Comisia Europeană și 262 de milioane de la bugetul de stat. Proiectul este derulat de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, prin Programul Operațioanl Sectorial Transport (POST), gestionat de Ministerul Transporturilor. Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 aprilie 2012, iar lucrările sunt programate să se încheie pe 31 decembrie 2015. La 30 noiembrie 2012, proiectule era implementat în proproție de 7,07%.
2. Reabilitarea liniei de caleferată Frontieră – Curtici –Simeria – Tronsonul 1:Frontieră Curtici – Arad – 614 km. Și acest proiect este parte componentă aCoridorului IV Paneuropean. Valoarea totală a proiectului este de 282,54 milioane de euro, din care 240,16 milioane de la Comisia Europeană și 42,38 milioane de la bugetul de stat. Proiectul este derulat de Compania Națională de CăiFerate CFR SA, prin Programul Operațional Sectorial Transport, gestionat de Ministerul Transporturilor. Contractul de finanțare a fost semnat în 24 aprilie 2012, iar lucrările sunt programate să se încheie până la 31 decembrie 2015. La 30 noiembrie 2012 proiectul era realizat în proproție de 15%.
3. Construcţia autostrăzii Oraştie – Sibiu. Proiectul prevede construcţia unei autostrăzi (2×2) între oraşele Orăştie şi Sibiu, în lungime de 82,07 km. Valoarea totală a proiectului este de 745,56 milioane de euro, din care 510,27 milioane de la Uniunea Europeană și 235,29 milioane de euro de la bugetul de stat. Contractul de finanțare a fost semnat în octombrie 2011, lucrările fiind programate a fie terminate în triestrul III al anului 2013. Proiectul a fost împărțit în patru loturi. În 30 noiembrie 2012, stadiul de realizare fiecare dintre cele 4 loturi era realizat în proprții situate între 44% și 52%. Proiectul este derulat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), prin Programul Operațional Sectorial Transport (POST), de la Ministerul Transporturilor.
4. Construcţia autostrăzii Nădlac – Arad. Proiectul vizează construcţia unei autostrăzi (2×2) între oraşele Nădlac (situat la granița cu Ungaria) şi Arad, în lungime de 38,882 km, precum şi a unui drum de legatură între Nădlac şi DN7, de 5,911 km. Valoarea totală este de 308,21 miliaone de euro, din care 213,79 milioane de la Comisia Europeană și 115,04 milioane de euro de la bugetul de stat. Proiectul este derulat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, prin POST. Contractul de finanțare a fost semnat în octombrie 2011, iar lucrările sunt prevăzute a se încheia până în trimestrul al II-lea al anului 2013. Lucrarea este împărțită în două loturi, implementate în proprție de 39,86%, respectiv 75% la data de 30 noiembrie 2012.
5. Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apă si canalizare pentru regiunea Constanţa şi Ialomiţa. Valoarea proiectului este de 192,3 milioane de euro, din care 144,61 milioane de la Comisia Europeană, 22,12 milioane de la bugetul de stat, 3,4 milioane de euro de la autoritățile locale și 22,18 milioane de euro de la beneficiar – SC RAJA SA Constanța. Societatea este dețșinută de CJ Constanța și 33 de consilii locale. Proiectul este derulat prin POS Mediu – OI Galați. Contractul de finanțare a fost încheiat pe 22 noiembrie 2010, iar proiectul este programat să se finalizeze până pe 30 noiembrie 2015. La 30 noiembrie 2012 gradul de implementare era de 12,1%.
6. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj. Valoarea totală a proiectului este de 150,28 milioane de euro, din care 116,18 milioane de la Comisia Europeană, 17,77 milioane de euro de la bugetul de stat, 2,73 milioane de euro de la bugetele locale și 13,6 milioane de euro de la Compania de Apă Oltenia -beneficiarul care derulează proiectul. Compania are, la rândul său, ca acționari, Județul Dolj, municipiul Craiova și alte 9 localități doljene. Proiectul este derulat prin POS Mediu – Organismul Intermediar Craiova. Contractul de finanțare a fost semnat pe 26 septembrie 2011, iar finalizarea sa este programată pentru 31 decembrie 2014. La 30 noiembrie 2012, gradul de implementare a proiectului era de 0,2%.
7. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzata în judeţul Maramureş. Valoarea totală a proiectului este de 119,87 milioane de euro, din care 92,67 milioane de la Comisia Europeană, 14,17 milioane de euro de la bugetul de stat, 2,18 milioane de euro de la bugetele locale și 10,85 milioane de euro de la beneficiarul care derulează proiectul – SC Vital SA Baia Mare. Societatea este deținută de CJ Maramureș și consiliile locale ale municipiului Baia Mare și ale altor 9 localități din județ. proiectul este derulat prin POS Mediu, OI Cluj. Contractul de finanțare a fost încheiat la 7 februarie 2012, proiectul fiind programat să se încheie pânăp pe 31 decembrie 2015. La 30 noiembrie 2012, rata de implementare ajungea la 1,15%.
8. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apa şi apă uzată în judeţul Arad. Valoarea totală a proiectului este de 139,59 milioane de euro, din care 106,76 milioane de la Comisia Europeană, 16,33 milioane de la bugetul de stat, 2,51 milioane de la autoritățile locale și 13,99 milioane de euro de beneficiar – S.C. Compania de Apă Arad S.A. Compania este deținută în proprție de 93% de CJ Arad, restul fiind împărțit între municipiul Arad și alte câteva localități. Proiectul este derulat prin POS Mediu, la OI Timișoara. Contractul de finanțare a fost semnat pe 20 mai 2010, proiectul fiind programat să se finalizeze până pe 15 noiembrie 2013. La 30 noiembrie 2012 gradul de implementare era de 7 %.
9. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa. Valoarea totală a proiectului este de 140,18 milioane de euro, din care 107,65 milioane de la Comisia Europeană, 16,46 milioane de la bugetul de stat, 2,53 milioane de euro de la autoritățile locale și 13,54 milioane de euro de la SC Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița SA. Aceasta are ca acționar majoritar Consiliul Local Târgoviște și ca acționari minoritari CJ Dâmbovița și consiliile altor 18 localități din județ. Compania derulează proiectul prin POS Mediu – Organismul Intermediar Pitești. Contractul de finanțare a fost semnat pe 29 iulie 2010, proiectul fiind programat să se încheie până pe 31 decembrie 2013. La 30 noiembrie 2012 era implementat în proproție de 12,5%.
10. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iași. Valoarea totală a proiectului este de 141,79 milioane de euro, din care 103,81 milioane de euro de la Comisia Europeană, 15,88 milioane de euro de la bugetul de stat, 2,44 milioane de euro de la autoritățile locale și 19,66 milioane de euro de la S.C. APAVITAL S.A. Iaşi, beneficiarul care derulează proiectul. Societatea este deținută majoritar de CJ Iași, acționari minoritari fiind 89 de comune din județ. Poriectul este derulat prin POS Mediu – OI Bacău. Contractul de finanțare a fost încheiat pe 03 august 2010, proiectul fiind programat să se finalizeze până pe 31 decembrie 2013. La 30 noiembrie 2012 gradul de implementare era de 10%.
11. Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş. Vloarea totală a proiectului este de 118,87 milioane de euro, din care 87,86 milioane de la Comisia Europeană, 13,43 milioane de la bugetul de stat, 2,07 milioane de euro de la autoritățile locale și 15,51 milioane de euro de la beneficiar – S.C. Aquatim S.A. Societatea este deținută în proprție de 99% de municipiul Tiomișoara, acționari minoritari fiind județul Timiș și alte localități. proiectul este derulat prin POS Mediu – OI Timișoara. Contractul de finanțare a fost încheiat pe 24 februarie 2011, proiectul fiind programat să se finalizeze până pe 21 noiembrie 2014. La 30 noiembrie 2012, gradul de implementare era de 2%.
