150 de milioane de euro, business-ul rulat anual de sindicate, din cotizaţiile membrilor. Cei 2,5 milioane de angajaţi români care plătesc în fiecare lună câte 1% din salariul brut pentru a fi membri de sindicat aduc în buzunarele sindicaliştilor din cele mai mari confederaţii câte 150 de milioane de euro anual, potrivit unui calcul ZF. Banii nu sunt folosiţi numai pentru plata salariilor angajaţilor din conducerea sindicatelor, ci şi pentru plata cheltuielilor cu grevele organizate de aceştia. Investigaţia demarată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) privind averile liderilor sindicali a declanşat o serie de controverse legate de banii rulaţi anual de sindi-calişti şi ceea ce se regăseşte în declaraţiile lor de avere. (Ziarul Financiar)
Românii nu au încredere în bănci. Mai mult de trei sferturi (76%) din respondenţii unui sondaj IRES au afirmat că preferă să lucreze cât mai puţin cu banca, în timp ce mai puţin de jumătate dintre clienţi au încredere în instituţiile de credit. (Ziarul Financiar)
Iliescu: Uniunea PSD-PNL, ca alianţa dintre SUA şi URSS împotriva lui Hitler. Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat, joi, la Ploieşti, că alianţa dintre PSD şi PNL este ca cea dintre SUA şi URSS împotriva Germaniei conduse de Hitler, menţionând că diferenţele ideologice dintre cele două formaţiuni politice nu reprezintă un impediment în calea şanselor USL. Preşedintele de onoare al PSD consideră că unitatea USL va fi considerabil influenţată de „factorii umani”, în bine sau în rău, întrucât pot apărea „abordări subiective” care pot deteriora coeziunea acestei alianţe. (Gândul)
Sindicaliştii se toarnă între ei la Parchet. În ultimele luni, lideri sindicali din poliţie şi vamă s-au acuzat reciproc nu doar de corupţie, ci şi că ar fi furat sume frumuşele din contribuţiile celor pe care-i reprezintă. Iar o parte dintre aceste acuzaţii s-au transformat în dosare penale care-i vizează pe toţi cei care s-au încumetat să treacă pragul Parchetelor pentru a-şi „anihila” adversarii în lupta sindicală. (Evenimentul zilei)
Minţile sclipitoare nu se întorc în ţară nici dacă sunt plătite. Din cei aproximativ 30.000 de cercetători români care lucrează în Occident, doar 50 au acceptat oferta statului şi s-au întors să lucreze în ţară. Majoritatea covârşitoare a celor plecaţi preferă să caute slujbe bine plătite în mari corporaţii sau să rămână cercetători pe lângă universităţile occidentale care i-au format. (România liberă)
În agricultura românească mai cred doar străinii. Fermele de dimensiuni mici, ce abundă în peisajul autohton, subvențiile reduse și randamentul scăzut sunt marile probleme ale agriculturii, cu efecte directe în prețurile alimentelor. (Capital)
