fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Cum s-au tăiat atribuţiile instituţiei în ultimii 15 ani

de Costel Stroescu , Victor Bratu 6.6.2014

Moment festiv, vineri, în Parlament, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Prezent în sala de şedinţe, alături de şeful statului şi de premier, este şi preşedintele instituţiei, proaspăt decorat la Cotroceni. După ce ascultă o serie de discursuri laudative, Nicolae Văcăroiu pleacă din Parlament cu promisiunea unui nou sediu pentru Curta de Conturi.

În spatele tuturor declaraţiilor publice, puterea ultimilor 15 ani s-a preocupat permanent să taie din atributele Curţii de Conturi: este instituția care verifică modul cum sunt cheltuiți banii publici în instituțiile statului și în regiile și agențiile care gestionează interesul poblic. Adică acolo unde numirile celor care gestionează se fac pe criterii politice.

Între anii 1996 și 2004, toate guvernele și Parlamentele au adoptat legi prin care au retras instituției o serie de prerogative. O bună perioadă de timp, de exemplu, Curtea de Conturi nu a mai putut să controleze privatizările. Curţii i s-a retras şi dreptul de control al exerciţiului bugetar al Senatului și al Camerei Deputaților.

O analiză cursdeguvernare.ro în cele ce urmează.

Istoria recentă a Curții de Conturi

În prezent, ilegalitățile descoperite de Curtea de Conturi sunt transmise Parchetelor, care nu mai comunică rezultatele anchetelor. Până la schimbarea Constituției din 2003, Curtea avea dreptul să judece abaterile economice și să dispună returnarea la bugetul de stat a sumelor obținute ilegal de agenții economici. Faptele penale erau transmise și atunci către Ministerul Public.

În legea 94/1992 de organizare și funcționare a Curții de Conturi se prevede: “Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare și de întrebuintare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.”

De atunci, prin diverse metode, clasa politică a încercat să-i restrângă atribuțiile datorită faptului că în urma controalelor au fost descoperite nereguli în zone controlate politic.

Legislatura 1992-1996, o primă tentativă eşuată:

”Având în vedere controversele care au apărut în presă și în opinia publică referitor la modalitățile de decontare și cheltuire a banului public de către membrii Parlamentului, mai mulți deputați și senatori au propus încă de la 2 noiembrie 1995 un proiect de lege pentru modificarea art 20 din legea 94/1992, astfel încât controlul executării bugetelor Senatului și Camerei Deputaților (…) să fie exercitate numai de către biroul permanent al fiecărei Camere, potrivit regulamentului propriu.”, se arată în lucrarea Istoria Curții de Conturi a României (1864 – 2004) scrisă de un grup de specialiști ai Curții de Conturi.

Respectiva propunere a rămas fără finalitate din cauză că se apropiau alegerile de la sfârșitul lui 1996, iar parlamentarii puterii nu au riscat un scandal mediatic.

Nici după schimbarea puterii presiunile asupra organismului de control nu au încetat. De această dată a existat interesul ca o serie de privatizări să nu fie foarte atent controlate, cu toate că era vorba de foarte mulți bani publici. După lungi dezbateri despre faptul că eventualitatea unor controale ale Curții de Conturi la societăți aflate în procesul de privatizare ar stresa managerii și ar alunga investitorii, în 1997 s-a trecut la fapte.

Guvernul Victor Ciorbea a adoptat Ordonanța de Urgență 15/1997 privind privatizarea societăților comerciale prin care s-a stabilit că aplicarea de către Fondul Proprietății de Stat a procedurilor de privatizare nu este supusă controlului Curții de Conturi.

Prevederea a fost întărită și extinsă în 1999. Premierul Radu Vasile a trecut legea 99/1999 prin asumarea răspunderii. Principalele modificări introduse de legea în cauză au fost: eliminarea dintre atribuțiile Curții de Conturi a controlului asupra privatizării și a controlului asupra execuției bugetare a Camerei Deputaților și Senatului.

La sfârșitul anului 2000 s-a schimbat din nou puterea iar bugetul Curții de Conturi a fost votat în așa fel încât au trebuit disponibilizați 400 de angajați.

Printr-o lege din 2002, PSD a decis schimbarea componenței conducerii Curții de Conturi deși consilierii de conturi aveau mandat de șase ani începând din 1999, iar membrii conducerii Camerei de Conturi erau, cel puțin teoretic, inamovibili.

Cei drept, legea a restabilit o parte din competențele organismului de control cum ar fi controlul ulterior asupra procesului de privatizare. Dar multe dintre fraudele comise în perioada în care nu a avut competențe erau deja prescrise iar banii dispăruți.

Un alt pas a fost făcut prin modificarea Constituției, în 2003. Prin noua lege fundamentală s-a stabilit că instituția supremă de control nu mai are atribuții jurisdicționale. Până în acel moment actele de control erau instrumentate de procurorii financiari care apărau interesele statului, iar cauzele erau judecate de colegiile jurisdicționale, instanțe economice care țineau de Curtea de Conturi. În cazul în care erau descoperite și fapte de natură penală procurorul finaciar sesiza Ministerul Public.

După adoptarea noii Constituții, judecătorii de la colegiile jurisdicționale din Curtea de Conturi au fost transferați la instanțele comerciale ale Ministerului Justiției și, după o serie de tergiversări, procurorii financiari au fost transferați la Ministerul Public.

Un element care definește interesul clasei politice față de activitatea organismului suprem de control a fondurilor statului este cuprins în bugetul de stat pe 2014: Bugetul Curții de Conturi pentru 2014 a fost stabilit la 190,1 milioane lei comparativ cu 197,7 milioane lei în 2013, adică o scădere cu 3,86%.

Controale cu final necunoscut

De-a lungul timpului, după 2004, în urma acțiunilor de audit și control, Curtea de Conturi a trimis sute de dosare către organele de control despre care nu s-a mai știut nimic. De exemplu,

  • în 2008 au fost întocmite 47 de dosare, iar prejudiciul total a fost de 167,7 milioane de euro
  • în 2009 au fost întocmite 31 de sesizări, cu un prejudiciu total de 167,5 milioane de euro
  • în 2010 au fost trimise 33 de sesizări, cu un prejudiciu total de 179,5 milioane de euro
  • în 2011 au fost întocmite 27 de sesizări, cu un prejudiciu total de 115,9 milioane euro

Modele internaționale

La nivel european, ca structură de organizare a Instituțiilor Supreme de Control și Audit, se poate spune că există o diversitate de forme de organizare, însă două modele sunt fundamentale, iar celelalte derivă din ele, și anume:

*modelul latin, respectiv, Curțile de Conturi de regulă cu atribuții de control preventiv, control ulterior și jurisdicție

*modelul anglo-saxon, cu atribuții de audit și control ulterior, fără funcție jurisdicțională.

Curtea de Conturi a României a desfășurat activități de control preventiv, control ulterior și jurisdicție (modelul latin) până în 2003, după care a modificată astfel încât să desfășoare doar activități control și audit ulterior (modelul anglosaxon)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult