La obiect

INS : Veniturile românilor au crescut cu 26% anul trecut – pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

06.06.2019

Interviu

Interviu Șerban Țigănaș / Cum a ajuns planificarea strategică urbană a orașelor românești pe mâna grupurilor de interese

Textul de mai jos e compus din fragmente ale interviului apărut în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare: Șerban Țigănaș – președinte al Ordinului… Mai mult

05.06.2019

Chestiunea

Creşterea costului forţei de muncă, cea mai mare din ultimele şase trimestre

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2019 cu 16,35% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor anunţate de INS.… Mai mult

05.06.2019

Evenimentul

Semestrul european – lupa pe România: nicio măsură pentru a corecta deficitul structural. Observațiile Consiliului UE

România nu a luat niciun fel de măsuri pentru a corecta evoluția deficitului structural și încadrarea sa în obiectivul pe termen mediu, reiese din documentele… Mai mult

05.06.2019

Cronicile

150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Cum s-au tăiat atribuţiile instituţiei în ultimii 15 ani

de Costel Stroescu , Victor Bratu 6.6.2014

Moment festiv, vineri, în Parlament, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Prezent în sala de şedinţe, alături de şeful statului şi de premier, este şi preşedintele instituţiei, proaspăt decorat la Cotroceni. După ce ascultă o serie de discursuri laudative, Nicolae Văcăroiu pleacă din Parlament cu promisiunea unui nou sediu pentru Curta de Conturi.

În spatele tuturor declaraţiilor publice, puterea ultimilor 15 ani s-a preocupat permanent să taie din atributele Curţii de Conturi: este instituția care verifică modul cum sunt cheltuiți banii publici în instituțiile statului și în regiile și agențiile care gestionează interesul poblic. Adică acolo unde numirile celor care gestionează se fac pe criterii politice.

Între anii 1996 și 2004, toate guvernele și Parlamentele au adoptat legi prin care au retras instituției o serie de prerogative. O bună perioadă de timp, de exemplu, Curtea de Conturi nu a mai putut să controleze privatizările. Curţii i s-a retras şi dreptul de control al exerciţiului bugetar al Senatului și al Camerei Deputaților.

O analiză cursdeguvernare.ro în cele ce urmează.

Istoria recentă a Curții de Conturi

În prezent, ilegalitățile descoperite de Curtea de Conturi sunt transmise Parchetelor, care nu mai comunică rezultatele anchetelor. Până la schimbarea Constituției din 2003, Curtea avea dreptul să judece abaterile economice și să dispună returnarea la bugetul de stat a sumelor obținute ilegal de agenții economici. Faptele penale erau transmise și atunci către Ministerul Public.

În legea 94/1992 de organizare și funcționare a Curții de Conturi se prevede: “Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare și de întrebuintare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.”

De atunci, prin diverse metode, clasa politică a încercat să-i restrângă atribuțiile datorită faptului că în urma controalelor au fost descoperite nereguli în zone controlate politic.

Legislatura 1992-1996, o primă tentativă eşuată:

”Având în vedere controversele care au apărut în presă și în opinia publică referitor la modalitățile de decontare și cheltuire a banului public de către membrii Parlamentului, mai mulți deputați și senatori au propus încă de la 2 noiembrie 1995 un proiect de lege pentru modificarea art 20 din legea 94/1992, astfel încât controlul executării bugetelor Senatului și Camerei Deputaților (…) să fie exercitate numai de către biroul permanent al fiecărei Camere, potrivit regulamentului propriu.”, se arată în lucrarea Istoria Curții de Conturi a României (1864 – 2004) scrisă de un grup de specialiști ai Curții de Conturi.

Respectiva propunere a rămas fără finalitate din cauză că se apropiau alegerile de la sfârșitul lui 1996, iar parlamentarii puterii nu au riscat un scandal mediatic.

Nici după schimbarea puterii presiunile asupra organismului de control nu au încetat. De această dată a existat interesul ca o serie de privatizări să nu fie foarte atent controlate, cu toate că era vorba de foarte mulți bani publici. După lungi dezbateri despre faptul că eventualitatea unor controale ale Curții de Conturi la societăți aflate în procesul de privatizare ar stresa managerii și ar alunga investitorii, în 1997 s-a trecut la fapte.

Guvernul Victor Ciorbea a adoptat Ordonanța de Urgență 15/1997 privind privatizarea societăților comerciale prin care s-a stabilit că aplicarea de către Fondul Proprietății de Stat a procedurilor de privatizare nu este supusă controlului Curții de Conturi.

Prevederea a fost întărită și extinsă în 1999. Premierul Radu Vasile a trecut legea 99/1999 prin asumarea răspunderii. Principalele modificări introduse de legea în cauză au fost: eliminarea dintre atribuțiile Curții de Conturi a controlului asupra privatizării și a controlului asupra execuției bugetare a Camerei Deputaților și Senatului.

La sfârșitul anului 2000 s-a schimbat din nou puterea iar bugetul Curții de Conturi a fost votat în așa fel încât au trebuit disponibilizați 400 de angajați.

Printr-o lege din 2002, PSD a decis schimbarea componenței conducerii Curții de Conturi deși consilierii de conturi aveau mandat de șase ani începând din 1999, iar membrii conducerii Camerei de Conturi erau, cel puțin teoretic, inamovibili.

Cei drept, legea a restabilit o parte din competențele organismului de control cum ar fi controlul ulterior asupra procesului de privatizare. Dar multe dintre fraudele comise în perioada în care nu a avut competențe erau deja prescrise iar banii dispăruți.

Un alt pas a fost făcut prin modificarea Constituției, în 2003. Prin noua lege fundamentală s-a stabilit că instituția supremă de control nu mai are atribuții jurisdicționale. Până în acel moment actele de control erau instrumentate de procurorii financiari care apărau interesele statului, iar cauzele erau judecate de colegiile jurisdicționale, instanțe economice care țineau de Curtea de Conturi. În cazul în care erau descoperite și fapte de natură penală procurorul finaciar sesiza Ministerul Public.

După adoptarea noii Constituții, judecătorii de la colegiile jurisdicționale din Curtea de Conturi au fost transferați la instanțele comerciale ale Ministerului Justiției și, după o serie de tergiversări, procurorii financiari au fost transferați la Ministerul Public.

Un element care definește interesul clasei politice față de activitatea organismului suprem de control a fondurilor statului este cuprins în bugetul de stat pe 2014: Bugetul Curții de Conturi pentru 2014 a fost stabilit la 190,1 milioane lei comparativ cu 197,7 milioane lei în 2013, adică o scădere cu 3,86%.

Controale cu final necunoscut

De-a lungul timpului, după 2004, în urma acțiunilor de audit și control, Curtea de Conturi a trimis sute de dosare către organele de control despre care nu s-a mai știut nimic. De exemplu,

  • în 2008 au fost întocmite 47 de dosare, iar prejudiciul total a fost de 167,7 milioane de euro
  • în 2009 au fost întocmite 31 de sesizări, cu un prejudiciu total de 167,5 milioane de euro
  • în 2010 au fost trimise 33 de sesizări, cu un prejudiciu total de 179,5 milioane de euro
  • în 2011 au fost întocmite 27 de sesizări, cu un prejudiciu total de 115,9 milioane euro

Modele internaționale

La nivel european, ca structură de organizare a Instituțiilor Supreme de Control și Audit, se poate spune că există o diversitate de forme de organizare, însă două modele sunt fundamentale, iar celelalte derivă din ele, și anume:

*modelul latin, respectiv, Curțile de Conturi de regulă cu atribuții de control preventiv, control ulterior și jurisdicție

*modelul anglo-saxon, cu atribuții de audit și control ulterior, fără funcție jurisdicțională.

Curtea de Conturi a României a desfășurat activități de control preventiv, control ulterior și jurisdicție (modelul latin) până în 2003, după care a modificată astfel încât să desfășoare doar activități control și audit ulterior (modelul anglosaxon)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.6.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Donald Trump dă startul campaniei de realegere 2020

Razvan Diaconu

Donald Trump își lansează marți campania de realegere 2020 cu o primă adunare populară organizată la Arnway Center, în Orlando, Florida, sală care poate găzdui… Mai mult

Stiri

Republica Moldova / Ministrul de Interne acuză judecătorii Curții Constituționale de tentativă de uzurpare a puterii de stat

Razvan Diaconu

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a făcut un denunț către Procuratura Generală. Andrei Năstase solicită suspendarea provizorie din funcţie a judecătorilor Curții Constituționale, tragerea la… Mai mult

Europa

Paris Air Show / Macheta viitorului avion de luptă european – Franța, Germania și Spania au semnat acordul

Iulian Soare

Franţa, Germania şi Spania au semnat luni acordul de cooperare pentru construirea noului avion de luptă european. Acordul a fost semnat de către miniștrii Apărării… Mai mult

Europa

Riscurile de securitate din zona Mării Negre în atenția Consiliului UE – concluziile reuniunii

Iulian Soare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni concluzii privind angajamentul UE față de cooperarea regională în zona Mării Negre, reafirmând că Bruxelles-ul rămâne consecvent ”principiilor independenței,… Mai mult

Stiri

Outsourcing-ul: România pierde teren în clasamentul global al atractivității

Adrian N Ionescu

România a coborât 10 poziții până pe locul 28, în clasamentul pe 2019 al celor mai atractive destinații pentru transferul de afaceri (outsourcing) ale companiilor… Mai mult

Stiri

Trei liceeni din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, în SUA, cu două proiecte revoluționare

Vladimir Ionescu

Trei liceeni de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Sibiu participă la Olimpiada Geniilor, o competiție organizată de Oswego State University of New York, între… Mai mult

Stiri

Proiect de lege al USR privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor

Vladimir Ionescu

USR depune marţi în Parlament un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, a anunţat la RFI deputatul Stelian Ion (foto). Parlamentarul… Mai mult