marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 august, 2014

Comisia Europeană a activat măsurile de sprijin pentru producătorii agricoli, în urma embargoului rusesc. Ele intră în vigoare chiar de luni şi  lista produselor vizate cuprinde roșii, morcovi, varză albă, ardei, conopidă, castraveți, inclusiv cornișon, ciuperci, mere, pere, fructe roșii (căpșuni, zmeură, coacăze negre, mure; coacăze albe și roșii; agrișe), struguri de masă și kiwi.

Piețele pentru aceste produse sunt în plin sezon, fără opțiuni de stocare pentru cele mai multe dintre ele și fără piețe alternative imediat disponibile.

Măsurile excepționale ce au fost anunțate includ:

  • retrageri de pe piață, inclusiv pentru distribuirea gratis a produselor în cauză,
  • compensații pentru nerecoltare și recoltarea înainte de coacere.

Asistența financiară va acoperi toți producătorii, indiferent dacă fac parte din organizații sau nu. Orice cantități retrase începând cu ziua de luni (sau care fac obiectul recoltării înainte de coacere, sau altor măsuri) vor fi deja acoperite de aceste măsuri suplimentare, cu condiția efectuării controalelor necesare.

Aceste măsuri se vor aplica inițial până la sfârșitul lunii noiembrie şi au un buget prevăzut de până la 125 de milioane €.

Experţii Comisiei Europene, ai statelor UE şi Parlamentul European se vor reuni vineri pentru a analiza situaţia de pe piaţă referitor la produsele respective.

Propunere-alternativă din partea Centre for European Policy Studies


Odată cu impunerea fazei trei de sancţiuni Rusiei de către UE, sancţiunile economice, s-au făcut şi estimări ale costurilor pentru europeni. iar acestea sunt suportate de fiecare stat european în parte.

Daniel Gross, directorul Centre for European Policy Studies, propune un fond comun din care statele membre să primească compensaţii pentru costurile economice ale sancţiunilor impuse Rusiei.

Pe de altă parte, expertul CEPS propune şi o modalitate de calcul a costurilor. El susţine că pierderile din vânzările la export nu reprezintă un cost în sine.

Pierderile din vânzarea la export a bunurilor generice – precum alimente sau chiar automobile – se compensează din vânzările pe alte pieţe, susţine economistul. Prin urmare, înregistrarea acestor pierderi ca un cost al sancţiunilor impuse Rusiei sunt „înşelătoare”. Iar majoritatea acestor exporturi în Rusia constă în bunuri generice de consum.

Pierderi economice apar doar în cazul firmelor care fabrică lucruri specializate care pot fi vândute doar în Rusia şi dacă forţa de muncă şi capitalul folosit pentru producerea lor sunt şi ele specializate şi nu pot produce orice altceva.

Daniel Gross spune că acesta este cazul unor companii germane puternic specializate în anumite produse, însă acestea spun că sunt flexibile şi adaptabile.

Criteriile potrivit cărora companiile ar putea accesa acest fond sunt, din punctul de vedere al analistului european, clare. O companie poate fi eligibilă

  • dacă operează în sectoarele afectate de sancţiuni
  • dacă produsele în cauză au caracteristici atât de speciale încât nu pot fi vândute în altă parte
  • dacă vânzările în Rusia în ultimul an a crescut cu peste un sfert din totalul vânzărilor şi dacă s-au diminuat cu un anumit procent ce ar urma să fie stabilit în acest an.

Economistul a propus şi forma pe care ar putea-o lua aceste compensaţii: fonduri pentru reinstruirea forţei de muncă şi posibilitatea refinanţării creditelor care au fost obţinute pentru finanţarea producerii acestor bunuri specializate.

Însă, consideră acesta, sunt două sectoare în care nu este nevoie de compensaţii: energia şi finanţele.

În energie, ameninţarea că preţurile la hidrocarburile livrate Europei şi întreruperea livrării acestora, pronunţată de anumiţi responsabili ruşi, nu se susţine.

Pentru petrol, europenii pot face achiziţii de pe piaţa internaţională. Iar în privinţa gazului, contractele cu Gazprom existente stipulează un preţ, iar compania rusă le-ar încălca printr-o majorare a preţurilor.

Din punctul de vedere al expertului CEPS, singurii din industria energetică ce s-ar califica pentru obţinerea de compensaţii ar putea fi producătorii de echipamente specializate, pentru explorări şi exploatări în Siberia.

În privinţa sectorului financiar, compensaţiile sunt cu atât mai puţin justificate, susţine analistul. Furnizarea de finanţări pe termen mediu şi lung, supusă acum sancţiunilor, reprezintă un procent extrem de redus din afacerile bncilor europene.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Iar pe măsură ce regimul politic din Rusia va deveni mai opresiv, bogaţii acestei ţări vor fi tot mai preocupaţi să caute ei refugiu financiar în străinătate şi să îşi asigure în străinătate familiile şi averea. Londra va deveni cu atât mai atractivă, susţine expertul.

*CEPS este unul dintre cele mai prestigioase think-tank-uri de la Bruxelles, câştigător adesea al unor proiecte de la Comisia Europeană în ceea ce priveşte analize şi studii în vederea elaborării de legislaţie europeană.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: