România nucleară: Cum putem pierde avantajul strategic al lanțului complet de uraniu. Posibilele soluții

De Alexandra Pele | 6.3.2016 .

uraniuRomânia are în acest moment un avantaj competitiv unic în Europa și anume faptul că pe teritoriul țării există un ciclu nuclear complet: resursa (uraniul), uzinele de procesare a minereului (platforma Feldioara, judeţul Braşov), fabrica de producţie a combustibilului nuclear (FCN Piteşti) şi Centrala nucleară de la Cernavodă – care asigură circa 20% din necesarul de energie al României.

La finele anului 2015, Compania Națională a Uraniului a ieșit din joc: Nuclearelectrica a decis, în urma unei licitații, să cumpere uraniu canadian, cu mult mai ieftin decât a ajuns cel românesc.

Cum a ”ajuns” atât de scump uraniul românesc, astfel încât să compromită avantajul strategic al ciclului complet – în analiza următoare.

***

În acest lanț există însă o verigă slabă – Compania Națională a Uraniului (CNU) companie de stat ce deține licențele de exploatare a zăcămintelor de uraniu, precum și platforma de la Feldioara unde este prelucrat minereul. Acesta este vândut ulterior unicului beneficiar – Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) – companie care administrează centrala de la Cernavodă.

Pulberea sinterizabilă de uraniu produsă la Feldioara ajunge la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești, deținută de Nuclearelectrica, unde este procesată pentru obţinerea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităților 1 și 2 de la Cernavodă.

La finele anului 2015, CNU și-a pierdut singurul client după ce a majorat prețul pulberelor de uraniu cu 76% față de valoarea stabilită prin contract, de 475 de lei pe kilogram.

Ca urmare, Nuclearelectrica a organizat o licitație care a fost câștigată de canadienii de la Cameco, fiind compromisă astfel integritatea lanțului nuclear din România.

Cum a ajuns uraniul românesc mai scump decât uraniul

CNU a fost nevoită să majoreze prețul ca urmare a unei decizii irevocabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

ICCJ a dat parțial câștig de cauză Curții de Conturi care a descoperit că CNU nu a realizat investițiile pe care ar fi trebuit să le realizeze în perioada în care a beneficiat de ajutor de stat (până în 2011), dar și că pulberele de uraniu au fost vândute sub prețul pieței către Nuclearelectrica, ceea ce a prejudiciat bugetul statului cu 51,2 milioane de lei.

În raportul anual din 2013, Curtea de Conturi nota că ”s-au constituit eronat și virat la bugetul statului obligații aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu, transmise fără plată, din domeniul privat al statului în patrimoniul Companiei, la un nivel inferior valorii cu care s-a efectuat descărcarea din gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51.263 mii lei, contrar prevederilor HG nr. 1009/2009 privind rafinarea stocului de uraniu în concentrate, constituit în perioada 1993-2008”.

Ca urmare a deciziei ÎCCJ, CNU a recalculat prețul, fapt ce a dus la rezilierea contractului cu Nuclearelectrica.

”Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia”, se arată într-un punct de vedere transmis de CNU.

Nuclearelectrica: Ne raportăm la preţul de piaţă comunicat de Euroatom Supply Agency

Reprezentanţii Nuclearelectrica susţin că există mai mulţi furnizori de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, atât în Europa cât şi la nivel global, dar şi că localizarea geografică a acestora are un impact redus asupra preţului.

Compania este obligată din punct de vedere legal să se raporteze la preţurile de piaţă comunicate de Euratom Suppy Agency pe baza analizei contractelor pe termen lung şi a celor de pe piaţa spot de la nivel european.

“Pentru realizarea fasciculelor de combustibil, SNN achiziţionează pulbere sinterizabilă de UO2 (dioxid de uraniu). Pulberea sinterizabilă de UO2 poate fi achiziţionată de la furnizori calificaţi, cu respectarea principiilor competitive. Există furnizori de pulbere de UO2 şi la nivel european şi global. Localizarea georgrafică a acestora are un impact redus asupra preţului de furnizare a combustibilului, acesta situându-se, în cazul Comeco, companie canadiană, cu mult sub preţul ofertat de CNU, cu toate taxele incluse. Preţul de piaţă al materiei prime şi cel care contează din punct de vedere legal pentru SNN, este cel comunicat de Euratom Supply Agency (ESA) pe baza analizei contractelor pe termen lung şi a celor de pe piaţa spot la nivel European“, se arată într-un răspuns transmis de Nuclearelectrica unei solicitări cursdeguvernare.ro.

Pe lângă criteriul preţului de piaţă, furnizorii trebuie să fie calificaţi şi să respecte standardele de calitate de la nivel european, dar şi să facă “dovada unui statut economico-financiar solid şi a unor sisteme de management capabile să susţină compania pe termen lung.

SNN speră ca CNU, dincolo de calitatea atestată a produsului, să reanalizeze oportunitatea implementării unor măsuri adecvate dezvoltării. Ajutorul de stat nu este o strategie de dezvoltare“, susţin reprezentanţii Nuclearelectrica.

Problema strategică: Dependenţa de importuri și ruperea lanțului de care dispune România

Nuclearelectrica a încheiat contractul cu Comeco pe o perioadă de şase luni, la sfârşitul căreia SNN va organiza o nouă procedură competitivă. “Sperăm că în această perioadă CNU va reevalua obiectiv şi realist situaţia”, transmit ei.

Întrebaţi dacă România riscă să devină dependentă de importuri de materie primă pentru combustibilul nuclear, reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat că “nu se poate vorbi de o dependenţă de importuri câtă vreme însăşi operarea şi întreţinerea centralei se pot realiza în unele cazuri doar cu furnizori externi, tehnologia nucleară utilizată nefiind una românească, ci canadiană (CANDU)“.

Pentru operarea şi mentenanţa centralei de la Cernavodă sunt folosiţi în continuare furnizori din Canada, SUA şi Europa, realizându-se importuri de piese de schimb, echipamente şi servicii.

“Tot în componenţa fasciculelor de combustibil nuclear intră alături de pulberea de uraniu şi tuburile de zircalloy. Şi această materie primă este importată. În urma licitaţiilor organizate, niciun furnizor local nu s-a putut califica cu produse la standarde cerute pentru fabricarea fasciculelor de combustibil”, susţin reprezentanţii SNN.

Ajutor de stat de 100 de milioane de euro pentru CNU

Până în 2011, CNU a fost scutită de la plata unor obligații bugetare, valoarea totală a acestui ajutor fiind de circa 100 de milioane de euro, potrivit unor declarații făcute săptămâna trecută de Corina Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei. Popescu a precizat că în ciuda ajutoarelor primite, compania nu s-a restructurat și nu a făcut investițiile de care avea nevoie pentru a rămâne competitivă.

”Marea problemă a companiilor din sistemul energetic este că le interesează doar ziua de azi și nu se gândesc în perspectivă: cum ne dezvoltăm, cum ne eficientizăm ca să avem un viitor. Asta s-a întâmplat la CNU (…) Cât au primit ajutorul de stat nu s-a întâmplat nimic. Când acesta a dispărut, au continuat același comportament în plan economic. Când primești ajutor de stat ai posibilități de reorganizare, eficientizare, deschidere de noi perspective, nu doar să acoperi găuri negre”, a declarat Corina Popescu, citată de wall-street.ro.

Reprezentanţii Nuclearelectrica sunt de părere că menţinerea ciclului nuclear integrat nu se poate realiza obligând un alt sector economic să plătească pentru greşelile din trecut, dar şi că industria este pe cât de puternice sunt companiile companiile care o reprezintă.

“Nuclearelectrica speră ca CNU să reintre într-o nouă etapă şi să îşi rezolve problemele acumulate de-a lungul anilor. O companie are nevoie de o strategie proprie de creştere şi de viziune pe termen lung care să nu se bazeze integral pe suportul statului. Ca o industrie să fie puternică are nevoie de companii puternice, iar acest avantaj se obţine prin aplicarea unor măsuri adaptate realităţilor şi pieţei. Menţinerea ciclului nuclear integrat nu se poate realiza obligând un alt sector economic din industrie să plătească pentru greşelile din trecuz. Refuzul de îndeplinire a obligaţiilor din contract şi necontinuarea contractului nu implică dezavantaje doar pentru CNU ci şi pentru SNN: protejarea intereselor industriei trebuie să funcţioneze bilateral“, susţin reprezentanţii companiei.

Reprezentanţii Companiei Naţionale a Uraniului au refuzat să dea curs solicitării noastre de a răspunde unor întrebări cu privire la planului conducerii de a redresa situaţia companiei.

Posibilă soluție care ar respecta și legislația și ar păstra posesia ciclului complet

La ora actuală, Ministerul Energiei caută soluții pentru a putea asigura păstrarea unui ciclu nuclear integrat.

Pentru reorganizarea CNU există mai multe variante. O posibilă soluție ar fi divizarea companiei și fuzionarea activităților viabile cu Nuclearelectrica, respectiv exploatările miniere eficiente din punct de vedere economic și platforma de la Feldioara.

Chiar dacă mina de uraniu de la Crucea, aflată în exploatare de peste 30 de ani, ar fi epuizată, Nuclearelectrica ar avea posibilitatea să importe doar steril de uraniu și să-l proceseze la Feldioara.

Într-un răspuns transmis unei solicitări cursdeguvernare.ro, reprezentanţii Nuclearelectrica arată compania a iniţiat “o procedură de achiziţie pentru servicii de elaborare a Studiului tehnico-economic şi juridic privind reorganizarea sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu şi producerea combustibilului nuclear”.

“Procedura este una complexă, etapizată, implică vehicularea unor informaţii clasificate de nivelul SSID (strict secret de importanţă deosebită) şi presupune, potrivit prevederilor legale specifice, termene de derulare mult extinse faţă de cele obişnuite (…) Scopul acestui studiu este o analiză exhaustivă a impactului reorganizării sectorului de exploatare, cu toate avantajele şi dezavantajele. Decizia este una extrem de importantă pentru sector, pentru ambele companii şi trebuie bazată pe date cu un nivel de acurateţe extrem de ridicat. În prezent discutăm despre un studiu tehnico-ştiinţific care să ne ofere nişte date de lucru, nu vorbim de o fuziune. Un eventual proces de fuziune, bazat exclusiv pe date economice certe rezultate din acest studiu trebuie să aibă la bază o serie de avantaje pentru ambele companii, iar aceasta este o decizie pe care acţionarii ambelor companii ar trebui să o ia”, se arată în răspunsul Nuclearelectrica.

Reprezentanţii companiei au subliniat totodată că fiind listată pe bursă, acţionarii minoritari au o serie de drepturi, printre care posibilitatea de a se retrage din societate în cazul unei fuziuni, situaţie în care compania trebuie să le răscumpere acţiunile. De asemenea, Nuclearelectrica are în derulare credite externe cu garanţia statului român, contractate pentru finanţarea finalizării unităţii 2, o eventuală fuziune necesitând acordul prealabil al acestora.

În prezent, CNU deține două licențe de exploatare a minereului de uraniu, cea de la Crucea, județul Suceava, ale cărei rezerve sunt aproape epuizate și cea de la Tulgheș-Grințieș, județul Neamț, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Minele de la Tulgheș sunt închise din 2000, când au fost realizate o serie de prospecțiuni în urma cărora specialiștii au ajuns la concluzia că respectivul perimetru ar conține cel mai mare zăcământ de uraniu din România. Potrivit unor declarații făcute de conducerea CNU în 2013, deschiderea minelor ar necesita o investiție de circa 400 de milioane de lei, alte 550 de milioane de lei fiind necesare pentru pentru deschiderea unor noi fabrici de procesare și rafinare care să înlocuiască echipamentele învechite de la Feldioara. În România au mai existat alte două mine bogate în uraniu, la Oravița, județul Caraș-Severin, respectiv la Ștei, județul Bihor, însă acestea s-au epuizat.

Soluțiile propuse de conducerea CNU

Conducerea CNU a transmis la începutul anului un punct de vedere Ministerului Energiei, în care explică dificultățile cu care se confruntă, dar și câteva variante pentru restructurarea companiei și continuarea activității sale.

”Aducem la cunoștința Ministerului Energiei, domnului ministru, situația extrem de critică în care se află în prezent Compania Națională a Uraniului din cauza unui cumul de acțiuni, precum: sistarea începând cu anul 2011 a subvenției acordate acestui sector (pentru protecție socială, pentru depozitare/gestionare stocuri concentrate de uraniu), lipsa de fonduri pentru realizarea de investiții în instalațiile existente, blocarea realizării obiectivelor de investiții privind deschiderea și punerea în exploatare a noi zăcăminte de uraniu și nu în ultimul rând, valorificarea produsului finit (pulbere de dioxid de uraniu, UO2) către unicul beneficiar, SN Nuclearelectrica, la un preț scăzut, necorelat cu prețul pieței, care au condus la diminuarea drastică a veniturilor companiei”, se arată în documentul citat.

cnu sit fin

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Conducerea CNU arată că în urma recalculării prețului pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu și a rezilierii contractului cu Nuclearelectrica se află în imposibilitatea continuării activității, ”fiind expusă unor riscuri majore care necesită o gestionare extrem de riguroasă din cauza specificului domeniului nuclear”.

Costurile reorganizării

Încetarea activităților pentru uraniu presupune un efort însemnat de la bugetul de stat pentru activitatea de conservare, închidere, ecologizare și monitorizare factori de mediu și a populației (estimat de 800 de milioane de lei), efort care va fi evaluat prin studiul ”Planul de Încetare a Activității”.

Consiliul de Administrație al CNU a identificat “măsurile imediate de ordin juridic, economic și strategic, care au luat în considerare menținerea actualului ciclu al combustibilului nuclear și a independenței în producerea energiei nucleare din România”.

În cazul închiderii CNU sunt necesare:

  • promovarea unei Hotărâri de guvern privind aprobarea Planului de Încetare a Activității (P.I.A.);
  • demararea procedurii de securizare a perimetrelor miniere Crucea-Botușana și a instalațiilor de pe platforma Feldioara;
  • identificarea resurselor financiare pentru activitățile de securizare și conservare a perimetrelor miniere și a platformei tehnologice de la Felcioara, având în vedere obligațiile companiei prin autorizațiile de ape, mediu, CNCAN, explozivi de uz civil, ISU, ORNIS, arhiva de documente și a inspecțiilor europene de la AIEA și EUROATOM.

Costurile asociate acestor operațiuni vor fi suportate de către bugetul statului prin ministerul de resort și sunt estimate a fi în sumă de:

  • costuri operații de securizare – 1,93 milioane de lei pe lună;
  • execuția lucrărilor de închidere și ecologizare – 822,5 milioane de lei;
  • monitorizarea post-închidere – 31,8 milioane de lei pe an;
  • rezilierea contractului cu Nuclearelectrica presupune pierderea garanției de bună execuție, în valoare de 8,8 milioane de lei (5% din valoarea contractului).

În cazul menținerii funcționării CNU:

În cazul menținerii funcționării CNU, Consiliul de Administrație consideră că este necesară luarea unei decizii privind restructurarea sectorului nuclear – posibilitatea fuziunii CNU cu Nuclearelectrica/ posibilitatea divizării CNU, separarea minelor de uraniu și intrarea în programul de închideri de mine și fuziunea Uzinei Felcioara cu Nuclearelectrica.

În acest sens, administratorii propun deschiderea și exploatarea de noi zăcăminte uranifere: Primater II și II, Bradu, Prisecani și Zona III, județul Neamț, precum și înlocuirea instalațiilor vechi de la Uzina Feldioara.

De asemenea, administratorii CNU solicită o decizie cu privire la întreprinderea unor demersuri în vederea identificării și a altor surse de finanțare pentru realizarea măsurilor amintite (deschidere/exploatare zăcământ uranifer, modernizare uzine de preparare minereuri uranifere/rafinare concentrate tehnice etc) în condițiile legii, ”inclusiv prin vânzarea unei participații minoritare către un investitor privat”.

În urma analizei, măsurile proprii propuse de administratorii CNU sunt fie promovarea unei hotărâri de guvern pentru eliminarea sau limitarea obligațiilor bugetare cu ocazia valorificării pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, fie trecerea companiei în insolvență – scenariu în care există riscul retragerii autorizației și certificatului de securitate.

România nucleară – scurtă istorie

Începutul exploatării de uraniu în România este o consecință a politicilor fostei URSS.

Prima companie de profil a fost o societate minieră româno-sovietică de tip „sovrom” care, din 1952, s-a ocupat cu cercetarea geologică pentru zăcăminte de uraniu din România și de extragerea acestora.

Activitatea Sovromcuarţit, rebotezată Cuarțit în 1956, poate fi azi un exemplu de eficiență: între 1952 și 1960, a trimis în Uniunea Sovietică circa 18.000 tone de uraniu metal.

Sovromcuarţit s-a înființat în baza acordului semnat de România cu Uniunea Sovietică în vederea plăţii datoriilor de război, pe fondul interesului crescând al sovieticilor pentru energia atomică.

În 1956 , se semnează Convenţia de preluare, care stipula că statul român va răscumpăra participaţia URSS la Sovromcuarțit și Sovrompetrol, evaluată la 413 milioane ruble, pe o perioadă de 10 ani, în rate egale, începând cu 1961.

Guvernul român a înfiinţat societatea „Cuarţit”, care se va desființa în 1961.

Activitatea ulterioară este descrisă de graficul de mai jos.

1

Publicat la data de 6.3.2016 .

Un raspuns

  1. andreesanu
    7.3.2016, 11:26 am

    De 26 de ani traim un cojmar DISTRUGEREA SISTEMATICA A ROMANIEI.
    S-a distrus:1) Bancorex !Banca Agricola!
    2) Au distrus flota comerciala si de pescuit!
    3) Au distrus agricultura si sistemele de irigatii!
    4) Au privatizat(au facut cadou) la comanda politica orcui industria,au lasat pe drumuri milioane de romani fara nici o speranta.
    5)Au facut cadou resursele minerale ale tarii!
    6)Au distrus sistemul de invatamant !
    7)Au distrus industria de aparare !
    8) Au distrus sistemele de transport CF!
    9) Au distrus Institutele de cercetare si laboratoarele de control !
    10)Vor sa distruga si sistemul de producere a energiei prin utilizarea uraniului ,mai intii au bagat in faliment HALINGA -fabrica de apa grea !motiv ca nu-i apa greasa opreasca Cernavoda
    acum vor sa inchida minele de uraniu ! cine-i in spatele acestor decizii ??? ,Inca mai avem resurse pe care au pus ochii marile puteri !ne vor doar o colonie in care sa-si arunce deseurile si din care sa fure ce au nevoie .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România și împrumuturile de la FMI-UE-BM: Efortul de rambursare și lămuririle necesare

FMI, Jeffrey Franks În contextul alegațiilor referitoare la împrumutul primit în anul 2009 din partea troicii FMI – UE – Banca Mondială, pentru cei interesați de a...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bomba legislativă de sub salarizarea medicilor de la stat: Consiliul Concurenței investighează improvizația prin care salariile au crescut cu 25% prin majorarea tarifelor decontate sistemului public

spital-urgenta-medici-garzi O problemă de improvizație legislativă poate fi premisa unei lovituri de teatru pentru salarizarea medicilor din sistemul public de sănătate : Medicii ar putea...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Strategia Europa 2020: Unde se află România și Uniunea în raport cu țintele fixate

europa 2020 România este departe de țintele naționale fixate prin Strategia Europa 2020 la aproape toate capitolele, cu excepția energiei din surse regenerabile și reducerea ratei...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Studiu european pe conformarea voluntară la plata taxelor: în România, foarte puțini fură foarte mult

anaf_coada impozite Institutul Universitar European, prin Centrul Robert Schuman pentru Studii Avansate, a realizat o cercetare sociologică în 4 țări- Marea Britanie, Italia, Suedia și Statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

DOCUMENT / Proiectul de rectificare bugetară: Trei sferturi din realocări se duc în susținerea sistemului de pensii și de protecție socială

rectificare bugetara Ministerul Finanțelor Publice a publicat vineri proiectul de rectificare bugetară, modificările fiind necesare pentru menținerea deficitului bugetar pe anul 2016 sub pragul de 3%,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / De ce Pământul este plat

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Trebuie sa recunosc ca in ultimele luni am fost confruntat, nu doar o data, cu o situatie inedita, care pur si simplu m-a blocat....Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Convențiile naționale din Statele Unite. Campania electorală cu vicepreședinți mai buni decât prezidențiabilii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

În momentul scrierii acestei succinte analize, Convenția Democrată de la Philadelphia se pregătește să înceapă a treia zi, penultima, iar Convenția Republicană s-a încheiat...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română