Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

de Razvan Diaconu , Marin Pana, Mariana Bechir 27.11.2016

autostrada-campÎn timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani de reduceri de impozite și taxe, politicile de convergență internă lipsesc cu desăvârșire.

Intervenția statului de-a stimula dezvoltarea, înlocuită cu politicile electorale – rezumate la a creat un mecanism bugetar – a lipsit sau a fost incoerentă :

astfel încât, în ciuda pregătirilor care se fac pentru Centenarul Unirii, veacul scurs va găsi o Românie nu doar fragmentată economic și social, dar și una în care divergențele se adâncesc.

Publicăm mai jos 3 hărți din perspectiva sutei de ani : Transilvania va fi înțeastă de autostrăzi, în timp ce ”Regatul” rămâne aproape cu ce are acum, iar Carpații nu vor fi fost străpunși cu autostrăzi sau șosele de mare viteză ;
diferența dintre PIB-ul pe locuitor în regiunile istorice va fi și mai mare ;

investițiile străine – atrase într-un drastic dezechilibru – vor merge și de-acum încolo tot acolo unde e infrastructură de transport.

Fiecare din aceste hărți e însoțită de observații care ar trebui să le dea de gândit decidenților – de la Palatul Cotroceni până în circumscripțiile electorale rupte, la propriu, de lume.

E drept, există țări în Europa în care divergența internă e mai mare : România are, însă, o specificitate a poziționării geografice care o face mai vulnerabilă – subiect pe care-l vom trata mai jos.

1 – Infrastructura de transport

 

harta-autostrazi-2020-copy

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Datele provin din calendarul de finalizare a lucrărilor la autostrăzi, de la Ministerul Transporturilor.

În anul 2020, Transilvania va fi racordată complet la Vest prin două rute de autostrăzi – una prin Nord și una prin Banat – în timp ce sudul se va îmbogăți doar cu ruta Pitești-Craiova. Moldova – granița răsăriteană a României și a Europei, va fi, ca și astăzi, la fel de debranșată de Europa.

Carpații nu vor fi fost străpunși cu o autostradă în niciun punct, nici la acea dată.

Dezvoltarea se face de-a lungul infrastructurii – așa cum se vede din următoarele 2 hărți.

2 – Investițiile străine :

Când Daimler a anunțat că, pentru o investiție are nevoie ca produsele făcute în Est să ajungă în 17 ore la poarta fabricii din Bremen, s-a putut înțelege și de ce harta ISD arată precum cea de mai jos.

harta-isd-2008-2015-1

Datele reprezintă soldurile investițiilor străine directe în 2008 și 2015 – cu evoluția lor.

Transilvania se află la dublul mediei. Am exceptat din calcule zona București-Ilfov, socotind-o nerelevantă: marile companii își contabilizează statistic investițiile și veniturile aici – București-Ilfov îndeplinește și azi condițiile de intrare în zona euro și se află, ca nivel de tari raportat la puterea de cumpărare și prețuri, deasupra multor capitale europene.

Banatul a atras în 7 ani de 5 ori mai mult decât regiunea Nord-Est. Prost stau și regiunile blocate dincoace de Carpați.

3-PIB-ul pe locuitor : Transilvania – 150% față de Moldova. Dar există observații mai relevante :

pib-loc-1

Observații și dărâmarea unor mituri

3A.Este o chestiune importantă din perspectiva unor anumite abordări politice care vizează coeziunea și integritatea țării, pornind de la fluxurile economice care ar rezulta din nivelurile eterogene de dezvoltare în profil teritorial.

Rezultatele obținute pe baza datelor statistice oficiale NU confirmă o serie de clișee destul de intens vehiculate. Ele vin să confirme inversarea procesului de apropiere a performanțelor economice, urmărit programatic în anii economiei planificate, dar nu și majorarea pe măsură a nivelului de trai rezultat din adâncirea acestor decalaje.

tabel1

3B. Cea mai populară teză, cea a banilor transilvăneni care ar susține încă din perspectivă istorică, regiunile din Micul Regat, aceasta pur și simplu NU rezistă la o analiză corectă: nici dacă facem o zona de Centru și Moldova, de exemplu, relația PIB/loc – investiții străine, cu tot ce presupun aceste investiții (de 3 ori mai mari! în Zona Centru decât în Moldova, cum se vede în harta 2 de mai sus) și nici judecând nivelul salarial raportat la PIB/locuitor. 

Cert e un lucru : Participarea Moldovei la PIB va scădea în 2019 la 13,2%, față de 16% în anul 2000.

Căci cea mai mare problemă o reprezintă, indiscutabil, contrastul dintre populația în continuă creștere din Moldova rămasă la noi și reducerea în aceeași măsură a ponderii acestei părți a țării în PIB(vezi tabelul).

tabel2

Nici în perspectiva imediată nu se întrevede o remediere a situației din partea răsăriteană a țării, care pare a fi condamnată să rămână cea mai săracă în absența unor lucrări majore de infrastructură care să o racordeze la vestul aflat mai la îndemâna marilor investiții private – ca cea mai fezabilă cale de dezvoltare : statul român s-a retras din economie și nici nu mai poate practica regimuri fiscale mai favorabile pe anumite areale ale țării.

3C. Puțină antimitologie – Moldova-Centru-Banat : PIB-ul pe locuitor și salariul

tabel3

Din perspectivă salarială, dacă am vrea să facem o legătură între indicatorii macro și traiul zilnic, se pot compara nivelurile câștigurilor cu cele ale PIB/locuitor. Atunci, am putea spune, raportat la situația din Banat ( unde am presupune că salariile sunt corect date în funcție de rezultatele economiei) că în Moldova salariile sunt mai mari decât trebuie cam cu circa 50% iar în Capitală mai mici cu 30%.

Explicația pentru Moldova din dreapta Prutului este că aparține de România, pe când la stânga aceluiași râu situația Republicii Moldova este cam de trei ori mai proastă la nivelul câștigurilor pentru simplul motiv că este separată de România. Reamintim că pe piața națională a muncii statul este market-maker iar salariile bugetarilor trebuie să fie aceleași la Timișoara ca și la Vaslui.

De-abia acum vine și partea cea mai interesantă pentru ardelenii din Centru, preocupați de locul unde se duc banii lor. Cu un PIB de cam 83% din al bănățenilor ei beneficiază, în baza aceluiași principiu firesc de solidaritate și coeziune națională de salarii situate cam la 92% din cele ale bănățenilor. Adică primesc și ei, în mod indirect, o primă de apartenență la România de circa 10%.

3D. Probleme la fel de mari: Discrepanțele dintre județele învecinate

Mai corect de observat ar fi însă că fluxurile importante nu sunt inter-regiuni istorice ci în interiorul regiunilor de dezvoltare, care reunesc fiecare județe puternice cu județe mai puțin dezvoltate adiacente lor.

Sintetic, situația PIB pe județe în miliarde lei și cu abrevierile de pe plăcuțele de înmatriculare, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză pentru anul 2016, arată după cum urmează :

tabel4

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Problema PIB-ului nu este PIB-ul istoric delimitat pe regiuni ci faptul că, de pildă, Iașiul face cam cât Vaslui, Botoșani și Neamț la un loc. Sau Constanța echivalează aproape cu Tulcea, Brăila, Galați și Buzău luate împreună.

În Transilvania, Clujul are un PIB similar cu cel cumulat al județelor Sălaj ( care apare în statistici sub Tulcea !), Bistrița-Năsăud ( un fel de Călărași), Satu-Mare ( doar ceva mai răsărit ca Botoșaniul) și Maramureș (situat sub Gorj ca forță economică).

Brașovul vine și el să completeze regula, rezultatele sale fiind aproape egale cu cele ale trio-ului mixt Alba-Harghita-Covasna, în care majoritarul Alba face cât cele două minoritare la un loc. Coincidență, Mureșul româno-maghiar face cam cât Sibiul. Desigur, pentru ca tacâmul să fie complet, regula se respectă și în Timiș, schivalent cu Arad+Hunedoara+Caraș-Severin.

4 – Problema : divergența internă și abordarea politică. Coeziune națională și integritate

România nu e statul cu cea mai mare divergență internă din Europa. Dezavantajul ei e, însă, că, aflându-se pe cea mai complicată graniță a UE, fluxurile financiare și umane într-un sens sau altul pot compromite și debranșa mai întâi economic și social zona de dincoace de zona de dincolo de Carpați î în condițiile în care fiecare an care trece adâncește diferențele.

La acestea se adaugă fenomene care, petrecându-se într-un timp scurt, pot compromite măsurile care se vor lua când va fi prea târziu : un exemplu ar fi fluxul de forță de muncă, un capital pe care prezumtivii investitori de peste 10-15 ani când se va face o autostradă vor fi lipsiți.

În fine, feniomenul de centrifugare economică nu poate fi ignorat, cu atât mai mult cu cât pentru următorul ”cincinal” nu se întrevede nicio îmbunătățire a situației nici în Sud-Vest, dar, mai ales, nici în Nord-Est.

Am prezentat hărțile și tabelele de mai sus în contextul ultimului deceniu, cu o privire spre 2018-2020 tocmai pentru a pune în evidență trendul : peste 2 ani, când vom aniversa 100 de ani de la Marea Unire, lucrurile vor arăta și mai rău.

S-ar putea face ceva în acești 2 ani ? Asta ar trebui să ne răspundă politicienii angrenați în campanie și care ar trebui să mai taie din programe scăderea veniturilor statului din care ar putea face infrastructură și pregătire a forței de muncă, și să gândească măsuri pentru o echilibrare care e mai mult, mult mai mult decât una economică. Măcar în discursurile de peste 3 zile, și altceva decât ”La mulți ani, România!”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.11.2016

8 comentarii

  1. Dan I
    28.11.2016, 9:33 am

    ”București-Ilfov îndeplinește și azi condițiile de intrare în zona euro și se află, ca nivel de tari raportat la puterea de cumpărare și prețuri, deasupra multor capitale europene”

    Hilara o astfel de afirmatie.
    Salariul mediu din Bucuresti (630 euro)e cam jumatate din salariul unui angajat vestic foarte prost platit (cleaning etc)in conditiile in care preturile din Vest, cu exceptia locuintelor, a transportului in comun si a unelor servicii, sunt cam la fel.
    Dovada: la Bucuresti salariatul mediu sta la bloc, la 2-3 camere, merge in concediu in Turcia sau Grecia, pe cand in vest sta la casa cu 5-6 camere, curte generoasa, are 2-3 masini, merge in concediu in Hawaii sau Caraibe etc

    • adrian
      29.11.2016, 11:46 pm

      in vest salariatul mediu poate, cel mult, sa viseze la casa cu 5-6 camere, 2-3 masini, concediu in Hawai sau Caraibe.
      la un salariu de cca 2000 lire (care-i peste medie), realitatea suna cam asa:
      apartament de 2 camere (la care platesti rate si dupa pensionare, eventual cateva transe le lasi mostenire), schimbi masina o data la 7-8 ani, anual prinzi 1-2 saptamani low cost in Spania, Italia, Grecia, etc.
      Hawai, Caraibe, sau alte locatii de genul – o data, de doua ori in viata, cu eforturi financiare considerabile. sau, valabil pentru majoritate, le vezi pe National Geographic.

  2. Klopo_Tare
    28.11.2016, 10:30 am

    Cauza păstrării și perpetuăriiacestor decalaje este una simplă. Partidul Unic – PCR-FSN-PDSR-PSD(+USL+U$D+ALDE-UNPR) are ca bazin electoral tradițional Oltenia+Moldova+Dobrogea(+câteva județe din Transilvania precum Caraș-Severin, Alba, Sălaj și/sau Maramureșul). În cazul în care oamenii din aceste regiuni ar primi salarii sensibil mai consistente decât ajutorul de șomaj(acesta este de 400 de lei, plus alte câteva sute pe care le poate face cineva din mici învârteli, ceea ce egalează salariul minim), atunci oamenii încep să se întrebe ce fac aparatcicii politruci ai Partidului? Ce a făcut Dragnea în Teleorman? Nicușor Constantinescu în Constanța? Simirad în Iași? Răspunsul este NIMIC! Și atunci oamenii votează altceva decât PCR…PSD.

  3. ion
    28.11.2016, 7:22 pm

    Studiul nu este corect pentru ca face abstractie de masterplanul de transport si interpreteaza eronat datele. Bucuresti Giurgiu 4 benzi… plus investitii in drumuri in partea de sud si in Moldova inaintea celor din Transilvania. Nu uitati ca in 2008 parca Berceanu spunea ca trebuie sa investeasca 1 miliard de euro in Transilvania ca sa recupereze decalajele fata de sud si tara. Problema autostrazilor, unde ori nu vreti ori nu puteti sa constientizati ca autostrazile nu se construiesc pentru Transilvania. Daca vrei sa mergi din sud sau Moldova inspre vest e obligatoriu sa treci prin Ardeal, deci… nu avem de a face cu nici un cadou! Ca nu s-au strabatut inca muntii e pentru ca nu e prioritar, altfel am epui toate fondurile iar toata Romania nu ar mai avea nici un ban pt drumuri. Harta dvs iarasi nu e corecta. Studiati masterplanul de transport si veti vedea ca din 2017 incepe drumul expres cu 4 benzi Ploiesti – Bacau (aproape ca o autostrada) dealtfel modernizat anterior printre primele. Contributia Bucurestiului la Pib… toate firmele mari sunt obligate sa se inregistreze la Bucuresti pt impozite. Inclusiv Transgaz Medias a fost mutata! Nu intram ca capitolul investii nationale ca o sa vedem cat de netransparent se aloca banii in Romania…

  4. ion
    28.11.2016, 7:27 pm

    Sa va mai dau un exemplu: Cluj – Dej a fost declarat ca al treilea cel mai aglomerat drum din tara dupa DN1 si Sibiu-Sebes. Daca problema primelor doua trumuri a fost rezolvat prin construirea de autostrazi al treilea drum din tara ca valori de trafic asteapta anul 2040 ca sa devina abia drum expres. Gaesti-Ploiesti este evident inaintea lui…

  5. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    1.12.2016, 4:40 pm

    Are dreaptate autorul privind structura si mai dezechilibrata la anul decit astazi.In acelasi timp, centenarul poate gasi Romania la momentul implementarii unui “proiect de tara”, avind ca obiectiv ,”reconstructia industriala” nationala, care asigura potentialul economic necesar Reintregirii…

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult