România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

de Razvan Diaconu , Marin Pana, Mariana Bechir | 27.11.2016 .

autostrada-campÎn timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani de reduceri de impozite și taxe, politicile de convergență internă lipsesc cu desăvârșire.

Intervenția statului de-a stimula dezvoltarea, înlocuită cu politicile electorale – rezumate la a creat un mecanism bugetar – a lipsit sau a fost incoerentă :

astfel încât, în ciuda pregătirilor care se fac pentru Centenarul Unirii, veacul scurs va găsi o Românie nu doar fragmentată economic și social, dar și una în care divergențele se adâncesc.

Publicăm mai jos 3 hărți din perspectiva sutei de ani : Transilvania va fi înțeastă de autostrăzi, în timp ce ”Regatul” rămâne aproape cu ce are acum, iar Carpații nu vor fi fost străpunși cu autostrăzi sau șosele de mare viteză ;
diferența dintre PIB-ul pe locuitor în regiunile istorice va fi și mai mare ;

investițiile străine – atrase într-un drastic dezechilibru – vor merge și de-acum încolo tot acolo unde e infrastructură de transport.

Fiecare din aceste hărți e însoțită de observații care ar trebui să le dea de gândit decidenților – de la Palatul Cotroceni până în circumscripțiile electorale rupte, la propriu, de lume.

E drept, există țări în Europa în care divergența internă e mai mare : România are, însă, o specificitate a poziționării geografice care o face mai vulnerabilă – subiect pe care-l vom trata mai jos.

1 – Infrastructura de transport

 

harta-autostrazi-2020-copy

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Datele provin din calendarul de finalizare a lucrărilor la autostrăzi, de la Ministerul Transporturilor.

În anul 2020, Transilvania va fi racordată complet la Vest prin două rute de autostrăzi – una prin Nord și una prin Banat – în timp ce sudul se va îmbogăți doar cu ruta Pitești-Craiova. Moldova – granița răsăriteană a României și a Europei, va fi, ca și astăzi, la fel de debranșată de Europa.

Carpații nu vor fi fost străpunși cu o autostradă în niciun punct, nici la acea dată.

Dezvoltarea se face de-a lungul infrastructurii – așa cum se vede din următoarele 2 hărți.

2 – Investițiile străine :

Când Daimler a anunțat că, pentru o investiție are nevoie ca produsele făcute în Est să ajungă în 17 ore la poarta fabricii din Bremen, s-a putut înțelege și de ce harta ISD arată precum cea de mai jos.

harta-isd-2008-2015-1

Datele reprezintă soldurile investițiilor străine directe în 2008 și 2015 – cu evoluția lor.

Transilvania se află la dublul mediei. Am exceptat din calcule zona București-Ilfov, socotind-o nerelevantă: marile companii își contabilizează statistic investițiile și veniturile aici – București-Ilfov îndeplinește și azi condițiile de intrare în zona euro și se află, ca nivel de tari raportat la puterea de cumpărare și prețuri, deasupra multor capitale europene.

Banatul a atras în 7 ani de 5 ori mai mult decât regiunea Nord-Est. Prost stau și regiunile blocate dincoace de Carpați.

3-PIB-ul pe locuitor : Transilvania – 150% față de Moldova. Dar există observații mai relevante :

pib-loc-1

Observații și dărâmarea unor mituri

3A.Este o chestiune importantă din perspectiva unor anumite abordări politice care vizează coeziunea și integritatea țării, pornind de la fluxurile economice care ar rezulta din nivelurile eterogene de dezvoltare în profil teritorial.

Rezultatele obținute pe baza datelor statistice oficiale NU confirmă o serie de clișee destul de intens vehiculate. Ele vin să confirme inversarea procesului de apropiere a performanțelor economice, urmărit programatic în anii economiei planificate, dar nu și majorarea pe măsură a nivelului de trai rezultat din adâncirea acestor decalaje.

tabel1

3B. Cea mai populară teză, cea a banilor transilvăneni care ar susține încă din perspectivă istorică, regiunile din Micul Regat, aceasta pur și simplu NU rezistă la o analiză corectă: nici dacă facem o zona de Centru și Moldova, de exemplu, relația PIB/loc – investiții străine, cu tot ce presupun aceste investiții (de 3 ori mai mari! în Zona Centru decât în Moldova, cum se vede în harta 2 de mai sus) și nici judecând nivelul salarial raportat la PIB/locuitor. 

Cert e un lucru : Participarea Moldovei la PIB va scădea în 2019 la 13,2%, față de 16% în anul 2000.

Căci cea mai mare problemă o reprezintă, indiscutabil, contrastul dintre populația în continuă creștere din Moldova rămasă la noi și reducerea în aceeași măsură a ponderii acestei părți a țării în PIB(vezi tabelul).

tabel2

Nici în perspectiva imediată nu se întrevede o remediere a situației din partea răsăriteană a țării, care pare a fi condamnată să rămână cea mai săracă în absența unor lucrări majore de infrastructură care să o racordeze la vestul aflat mai la îndemâna marilor investiții private – ca cea mai fezabilă cale de dezvoltare : statul român s-a retras din economie și nici nu mai poate practica regimuri fiscale mai favorabile pe anumite areale ale țării.

3C. Puțină antimitologie – Moldova-Centru-Banat : PIB-ul pe locuitor și salariul

tabel3

Din perspectivă salarială, dacă am vrea să facem o legătură între indicatorii macro și traiul zilnic, se pot compara nivelurile câștigurilor cu cele ale PIB/locuitor. Atunci, am putea spune, raportat la situația din Banat ( unde am presupune că salariile sunt corect date în funcție de rezultatele economiei) că în Moldova salariile sunt mai mari decât trebuie cam cu circa 50% iar în Capitală mai mici cu 30%.

Explicația pentru Moldova din dreapta Prutului este că aparține de România, pe când la stânga aceluiași râu situația Republicii Moldova este cam de trei ori mai proastă la nivelul câștigurilor pentru simplul motiv că este separată de România. Reamintim că pe piața națională a muncii statul este market-maker iar salariile bugetarilor trebuie să fie aceleași la Timișoara ca și la Vaslui.

De-abia acum vine și partea cea mai interesantă pentru ardelenii din Centru, preocupați de locul unde se duc banii lor. Cu un PIB de cam 83% din al bănățenilor ei beneficiază, în baza aceluiași principiu firesc de solidaritate și coeziune națională de salarii situate cam la 92% din cele ale bănățenilor. Adică primesc și ei, în mod indirect, o primă de apartenență la România de circa 10%.

3D. Probleme la fel de mari: Discrepanțele dintre județele învecinate

Mai corect de observat ar fi însă că fluxurile importante nu sunt inter-regiuni istorice ci în interiorul regiunilor de dezvoltare, care reunesc fiecare județe puternice cu județe mai puțin dezvoltate adiacente lor.

Sintetic, situația PIB pe județe în miliarde lei și cu abrevierile de pe plăcuțele de înmatriculare, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză pentru anul 2016, arată după cum urmează :

tabel4

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Problema PIB-ului nu este PIB-ul istoric delimitat pe regiuni ci faptul că, de pildă, Iașiul face cam cât Vaslui, Botoșani și Neamț la un loc. Sau Constanța echivalează aproape cu Tulcea, Brăila, Galați și Buzău luate împreună.

În Transilvania, Clujul are un PIB similar cu cel cumulat al județelor Sălaj ( care apare în statistici sub Tulcea !), Bistrița-Năsăud ( un fel de Călărași), Satu-Mare ( doar ceva mai răsărit ca Botoșaniul) și Maramureș (situat sub Gorj ca forță economică).

Brașovul vine și el să completeze regula, rezultatele sale fiind aproape egale cu cele ale trio-ului mixt Alba-Harghita-Covasna, în care majoritarul Alba face cât cele două minoritare la un loc. Coincidență, Mureșul româno-maghiar face cam cât Sibiul. Desigur, pentru ca tacâmul să fie complet, regula se respectă și în Timiș, schivalent cu Arad+Hunedoara+Caraș-Severin.

4 – Problema : divergența internă și abordarea politică. Coeziune națională și integritate

România nu e statul cu cea mai mare divergență internă din Europa. Dezavantajul ei e, însă, că, aflându-se pe cea mai complicată graniță a UE, fluxurile financiare și umane într-un sens sau altul pot compromite și debranșa mai întâi economic și social zona de dincoace de zona de dincolo de Carpați î în condițiile în care fiecare an care trece adâncește diferențele.

La acestea se adaugă fenomene care, petrecându-se într-un timp scurt, pot compromite măsurile care se vor lua când va fi prea târziu : un exemplu ar fi fluxul de forță de muncă, un capital pe care prezumtivii investitori de peste 10-15 ani când se va face o autostradă vor fi lipsiți.

În fine, feniomenul de centrifugare economică nu poate fi ignorat, cu atât mai mult cu cât pentru următorul ”cincinal” nu se întrevede nicio îmbunătățire a situației nici în Sud-Vest, dar, mai ales, nici în Nord-Est.

Am prezentat hărțile și tabelele de mai sus în contextul ultimului deceniu, cu o privire spre 2018-2020 tocmai pentru a pune în evidență trendul : peste 2 ani, când vom aniversa 100 de ani de la Marea Unire, lucrurile vor arăta și mai rău.

S-ar putea face ceva în acești 2 ani ? Asta ar trebui să ne răspundă politicienii angrenați în campanie și care ar trebui să mai taie din programe scăderea veniturilor statului din care ar putea face infrastructură și pregătire a forței de muncă, și să gândească măsuri pentru o echilibrare care e mai mult, mult mai mult decât una economică. Măcar în discursurile de peste 3 zile, și altceva decât ”La mulți ani, România!”.

Publicat la data de 27.11.2016 .

8 comentarii

  1. Dan I
    28.11.2016, 9:33 am

    ”București-Ilfov îndeplinește și azi condițiile de intrare în zona euro și se află, ca nivel de tari raportat la puterea de cumpărare și prețuri, deasupra multor capitale europene”

    Hilara o astfel de afirmatie.
    Salariul mediu din Bucuresti (630 euro)e cam jumatate din salariul unui angajat vestic foarte prost platit (cleaning etc)in conditiile in care preturile din Vest, cu exceptia locuintelor, a transportului in comun si a unelor servicii, sunt cam la fel.
    Dovada: la Bucuresti salariatul mediu sta la bloc, la 2-3 camere, merge in concediu in Turcia sau Grecia, pe cand in vest sta la casa cu 5-6 camere, curte generoasa, are 2-3 masini, merge in concediu in Hawaii sau Caraibe etc

    • adrian
      29.11.2016, 11:46 pm

      in vest salariatul mediu poate, cel mult, sa viseze la casa cu 5-6 camere, 2-3 masini, concediu in Hawai sau Caraibe.
      la un salariu de cca 2000 lire (care-i peste medie), realitatea suna cam asa:
      apartament de 2 camere (la care platesti rate si dupa pensionare, eventual cateva transe le lasi mostenire), schimbi masina o data la 7-8 ani, anual prinzi 1-2 saptamani low cost in Spania, Italia, Grecia, etc.
      Hawai, Caraibe, sau alte locatii de genul – o data, de doua ori in viata, cu eforturi financiare considerabile. sau, valabil pentru majoritate, le vezi pe National Geographic.

  2. Klopo_Tare
    28.11.2016, 10:30 am

    Cauza păstrării și perpetuăriiacestor decalaje este una simplă. Partidul Unic – PCR-FSN-PDSR-PSD(+USL+U$D+ALDE-UNPR) are ca bazin electoral tradițional Oltenia+Moldova+Dobrogea(+câteva județe din Transilvania precum Caraș-Severin, Alba, Sălaj și/sau Maramureșul). În cazul în care oamenii din aceste regiuni ar primi salarii sensibil mai consistente decât ajutorul de șomaj(acesta este de 400 de lei, plus alte câteva sute pe care le poate face cineva din mici învârteli, ceea ce egalează salariul minim), atunci oamenii încep să se întrebe ce fac aparatcicii politruci ai Partidului? Ce a făcut Dragnea în Teleorman? Nicușor Constantinescu în Constanța? Simirad în Iași? Răspunsul este NIMIC! Și atunci oamenii votează altceva decât PCR…PSD.

  3. ion
    28.11.2016, 7:22 pm

    Studiul nu este corect pentru ca face abstractie de masterplanul de transport si interpreteaza eronat datele. Bucuresti Giurgiu 4 benzi… plus investitii in drumuri in partea de sud si in Moldova inaintea celor din Transilvania. Nu uitati ca in 2008 parca Berceanu spunea ca trebuie sa investeasca 1 miliard de euro in Transilvania ca sa recupereze decalajele fata de sud si tara. Problema autostrazilor, unde ori nu vreti ori nu puteti sa constientizati ca autostrazile nu se construiesc pentru Transilvania. Daca vrei sa mergi din sud sau Moldova inspre vest e obligatoriu sa treci prin Ardeal, deci… nu avem de a face cu nici un cadou! Ca nu s-au strabatut inca muntii e pentru ca nu e prioritar, altfel am epui toate fondurile iar toata Romania nu ar mai avea nici un ban pt drumuri. Harta dvs iarasi nu e corecta. Studiati masterplanul de transport si veti vedea ca din 2017 incepe drumul expres cu 4 benzi Ploiesti – Bacau (aproape ca o autostrada) dealtfel modernizat anterior printre primele. Contributia Bucurestiului la Pib… toate firmele mari sunt obligate sa se inregistreze la Bucuresti pt impozite. Inclusiv Transgaz Medias a fost mutata! Nu intram ca capitolul investii nationale ca o sa vedem cat de netransparent se aloca banii in Romania…

  4. ion
    28.11.2016, 7:27 pm

    Sa va mai dau un exemplu: Cluj – Dej a fost declarat ca al treilea cel mai aglomerat drum din tara dupa DN1 si Sibiu-Sebes. Daca problema primelor doua trumuri a fost rezolvat prin construirea de autostrazi al treilea drum din tara ca valori de trafic asteapta anul 2040 ca sa devina abia drum expres. Gaesti-Ploiesti este evident inaintea lui…

  5. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    1.12.2016, 4:40 pm

    Are dreaptate autorul privind structura si mai dezechilibrata la anul decit astazi.In acelasi timp, centenarul poate gasi Romania la momentul implementarii unui “proiect de tara”, avind ca obiectiv ,”reconstructia industriala” nationala, care asigura potentialul economic necesar Reintregirii…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română