Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

România față cu experiența slovacă a adoptării euro

de Marin Pana 27.4.2015

zona euroCu populație de patru ori mai mică și un teritoriu de cinci mai redus decât al României, Slovacia este singura economie din Europa Centrală și Estică ceva mai apropiată ca dimensiuni și structură de a noastră care a adoptat moneda unică europeană. De aceea, merită luat aminte la experiența slovacă și la modalitatea în care s-a făcut această trecere.

Cele trei state baltice deja intrate în Zona Euro și Bulgaria au mers pe un regim de curs de schimb fix în raport cu euro iar dintre celelalte șapte state foste socialiste cu regim de curs de schimb flotant doar Slovenia și Slovacia au trecut la euro. Slovenia a fost prima, la 1 ianuarie 2007 dar era comparabilă cu balticele, respectiv cam de zece ori mai mică decât România.

Așadar, singura referință rămâne coroana slovacă.
Aceasta a intrat în mecanismul ratelor de schimb ERM II la 28 noiembrie 2005 iar pe 8 iulie 2008 a primit aprobarea Consiliului European pentru a intra în Zona Euro. La limită, dată fiind conturarea deja a efectelor crizei economice mondiale ce s-au manifestat cu maximă intensitate după ce Slovacia intrase deja în Zona Euro.

Prin urmare, staționarea în ERM II a fost de trei ani (deși minimul cerut este de doi ani), ceea ce explică și recenta intervenție a guvernatorului BNR privind data de 1 ianuarie 2016 și nu 1 ianuarie 2017 drept termen pentru a intra în anticamera adoptării euro.

Aici merită menționată și precedentul nefast al Greciei, singura care a reușit să adopte euro după minimul de doi ani de staționare în ERM II.

Revenind la Slovacia, ar trebui să fim atenți la modalitatea în care s-a strecurat la limită cu paritatea coroanei în raport cu euro pe durata menținerii în ERM II.
De fapt, datele arată că trecerea la euro s-a făcut la o paritate cu 21,7% sub valoarea inițial asumată pentru păstrarea coridorului de variație impus, de plus/minus 15% (vezi tabelul).

1

Click pentru mărire

A existat, însă, o ajustare pe parcurs, în primăvara lui 2008 și la peste doi ani de la intrarea în ERM II, atunci când, prin referința de curs, coroana s-a apreciat cu circa opt procente față de euro. Presiunile ulterioare în sensul aprecierii au fost atât de puternice încât trecerea la euro a trebuit făcută chiar la limita de 15% permisă de reglementările în vigoare, ceea ce explică și paritatea de 30,1260 SKK/Euro.

Evident, ajustarea economică la asemenea variații de curs, posibile și pentru România, a fost extrem de dificilă iar competitivitatea produselor slovace a avut de suferit, atât pe piața externă, cât și pe piața internă prin creșterea relativă a prețurilor în raport cu cele ale țărilor aflate deja în Zona Euro.

Pentru a vă face o idee asupra impactului concret, a fost ceva mai lent în timp dar, ca amplitudine, similar impactului asupra economiei elvețiene a ridicării pragului de 1,2 franci elvețieni pentru un euro. În termenii noștri, o modificare de la 3,74 lei/franc elvețian la 4,49 lei/franc elvețian, dar în sens invers, cu avantaje de moment pentru cei cu rate și cu mari probleme pentru vânzarea produselor din economia reală.

Mai mult, adoptarea euro a fost, la fel ca și în cazul Sloveniei, una de tip big-bang, cu schimbarea rapidă a însemnelor monetare și o perioadă de cirsculație în paralel a coroanei și euro de circa două săptămâni ( până la 16 ianurie 2009).

Afișarea duală a prețurilor, și în coroane și în euro, pentru familiarizarea populației cu noua monedă, s-a făcut obligatoriu doar pentru mai puțin de cinci luni, din 8 august 2008.

Datele definitive ale Eurostat consemnate după trecerea la euro arată o creștere lentă, dar sigură, a PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare, precum și o stabilitate remarcabilă a prețurilor, astfel încât ( și pe fondul crizei din Europa) acestea erau chiar ușor mai mici la patru ani după aderare în raport cu media europeană.

2

Click pentru mărire

Altfel spus, adoptarea euro nu a afectat nivelul de trai și nici nu a schimbat semnificativ prețurile produselor și serviciilor, ceea ce ar reprezenta temerile cele mai importante pentru populație.

Chestiunea este dacă noi suntem suficient de pregătiți pentru a reuși ce a reușit Slovacia.
Or
, această țară a intrat în grupul țărilor dezvoltate OECD în anul 2000 și a evoluat înaintea intrării în ERM II după cum urmează :

3

Am pornit din anul 2002 pentru că atunci Slovacia avea un nivel de 54% din media UE27 la PIB/locuitor (la paritatea puterilor de cumpărare ) și a adoptat euro în 2009, după o perioadă de avânt economic incontestabil ( cu un maxim de 8,5% în 2006).

Din această perspectivă, ar apărea mai plauzibil ca România, care nu este membră OECD și avea 55% din media UE la PIB/locuitor în 2014 să adopte euro prin 2021 – 2022.

Desigur, o țară nu seamănă atât de bine cu alta și situația nu e aceeași, încât să acționăm pornind de la premiza unei similitudini suficient de ridicate.

Dar nici situația internațională și nici perspectivele noastre de creștere reflectate într-un PIB potențial nu cu mult peste cele 3,4% din 2013 și 2,8% din 2014 nu ne ajută pentru a spera la o performanță peste cea a Slovaciei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.4.2015

Un raspuns

  1. Truiua Dan
    29.4.2015, 8:33 am

    Economia Romaniei este semi-euroizata. Toate preturile pt autoturisme. proprietati, excursii in strainatate-de ex- sunt in euro; plus o crestere economica modesta dar constanta, peste ale majoritatii tarilor din UE. Ramane in sarcina competentei autoritatilor ca de la o premiza buna sa ajungem la o realizare buna- ceea ce este putin probabil.

Lăsați un comentariu