Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

de Marin Pana | 19.3.2017 .

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România s-a situat pe locul doi între statele UE la creșterea productivității reale a muncii pe persoană angajată în anul 2015 față de anul precedent (+4,7%).

Respectiv la mică distanță de Irlanda (+5,0%) dar devansând Cehia și Malta (fiecare cu câte +3,1%), potrivit Eurostat. În schimb, ne-am situat pe primul loc la nivelul cumulat față de anul de referință 2010 (+20,3%), mult peste celelalte țări de pe podium, Letonia (+13,6%) și Irlanda (+13,3%).

Datele comunicate de Eurostat au fost ajustate în funcție de paritatea puterilor de cumpărare, cu scopul de a elimina diferențele între prețurile din diferite țări, și raportate la nivelul mediu de productivitate din UE, pentru a crea o imagine corectă a evoluțiilor relative de la nivelul economiilor naționale în context european.

Mai mult, dincolo de imaginea de moment, avem de-a face cu un proces mai îndelungat de deplasare a accentului în structura industriei din România. Cu deplasarea dinspre așa-numita industrie ușoară (textile, confecții, încălțăminte), care asigura în anul 2000 aproape 32% din exporturi către industria grea (mașini, utilaje, mijloace de transport ), cea care a adus aproape 45% din exporturi în anul 2015.

Performanţa – în trecut : prezentul dă semne de stagnare

Prin această transformare structurală, România apare, din perspectiva avansului înregistrat din anul 2002 și până în 2015, drept statul european cu cea mai rapidă apropiere de Occident din perspectiva productivităţii reale a muncii pe persoană angajată. Acest indicator a consemnat valori de peste două cifre în 2002 și 2004 și a reușit un sprint cumulat pe trei ani de aproape 24% în perioada 2006 – 2008 (vezi tabelul). De remarcat, însă, în anul 2015, întregul spor de productivitate s-a realizat în afara industriei.

Ironia sorții, politica de industrializare forțată întreprinsă în anii socialismului a dat rezultate în mentalitate și calitatea forței de muncă chiar după dispariția unor obiective industriale. Păstrând proporțiile și tușa latină, ne aflăm în fața unei situații de genul aceleia prin care a trecut Germania după al doilea război mondial, cu observația că noi nu am beneficiat de un plan Marshall.

În condițiile dificile ale crizei economice recente, ar fi de remarcat faptul că valoarea reculului productivității muncii din 2009 (-5,2%) a fost mai mică decât cea a economiei (-7,1%, potrivit datelor definitive). Prin contrast, ar fi de reținut sincopa de ritm din 2012, care a trecut oarecum neobservată și a întrerupt șirul valorilor situate în vecinătatea valorii de 5%. Valoare care ar fi fost de dorit să se mențină dacă vrem să reedităm ritmuri robuste de creștere.

Dacă se face raportarea situației productivității reale a muncii de anul trecut la cea din 2002, primul în care sunt incluse date comparabile cu colegele din UE în tabelele Eurostat, se poate agrega pentru România un rezultat de +73,1%. Cu care am luat-o înaintea Lituaniei (+67,7%), Letoniei (+63,0%) sau Slovaciei (+50,5%).

Pentru referință, merită amintite și valorile aceluiaşi parametru înregistrate de Polonia (+41,9%), Bulgaria (+41,0%), Cehia (+32,8%) sau, atenție ( pentru că ni se poate întâmpla şi aşa dacă nu facem rapid ceva), Ungaria (doar +18,9%).

Există chiar și două state europene care au înregistrat în 2015 performanțe mai slabe la productivitatea reală a muncii pe angajat decât în 2002. Surpriză, însă, Grecia apare doar a doua, cu -1,1%, pe primul loc situându-se, din păcate (pentru dimenisunea economiei și posibilele implicații, inclusiv de mentalitate apropiată) un posibil pacient al Zonei Euro, Italia, cu -5%.

Atenție la evoluție: scădere constantă în ultimii 4 ani !

Ca un semnal important pentru evoluțiile de viitor ale României, trebuie prezentat și tabloul evoluțiilor din acest deceniu. După sincopa din 2012, când nu întâmplător România a avut și cel mai slab ritm de creștere economică din ultimii cinci ani ( doar 0,6% ), cifrele indică pentru ultimii patru ani o performanță tot mai slabă.

Situație mascată de creșterea veniturilor populației, care a propulsat comerţul, în condițiile în care ponderea industriei în PIB a coborât din nou sub pragul de 25%. De reţinut, însă, un parametru extrem de important, care pare a le fi scăpat factorilor de decizie: productivitatea muncii industriale a fost mai mică în 2016 decât în 2014.

Concluzii

Una peste alta, creșterea productivității este un indicator ce ar trebui urmărit atent şi utilizat intelligent. El implică, în mod esențial, și controlul creșterii prețurilor, respectiv partea din productivitatea muncii trimisă pe neobservate ( fără indexări politicianiste) în folosul tuturor, respectiv în întărirea leului.

Este o abordare-cheie pentru a sprijini cursul flotant al monedei naționale în raport cu principalele valute internaționale. Dar nu orice fel de productivitate, ci una care să fie bazată pe productivitatea din industrie, indicatorul care conferă soliditate și pe zona serviciilor, cu pondere mai mare în PIB.

Desigur, mai rămâne provocarea de a creea în continuare locuri de muncă în industrie de o calitate care nu doar să păstreze nivelul de productivitate atins acum la nivelul întregii economii (anii 2015 – 2016), ci să-l crească într-un ritm similar cu cele robuste, din 2011, 2013 sau 2014, prezentate mai sus.

Așadar prioritatea o constituie locurile de muncă performante, stabile pe termen lung și nu atât facilitățile temporare, care să mai degajeze din obligațiile sistemului de asistență socială. Asta în condițiile în care e tot mai dificil să atragem noi investiții și, fenomen mai nou, cu cine să ocupăm eventualele locuri de muncă apărute.

Publicat la data de 19.3.2017 .

2 comentarii

  1. kint verbal
    20.3.2017, 9:54 am

    Ba, voi sunteti prosti? O scadea, dar cifrele voastre arata o crestere, si inca una din cele mai bune (daca nu chiar cea mai, nu am verificat) din Europa.

    E jenant…

    • Cristian Grosu
      20.3.2017, 11:02 am

      Da, e jenant, dar nu în sensul în care spuneți Dvs. :

      coborâm, anul trecut am fost pe minus iar în 2015 am fost pe zero, în chiar momentul în care salariile și pensiile cresc :

      dacă în gospodăria dvs. s-ar întâmpla lucrul ăsta nu ați da alarma? căci sunt sigur că nu ați aștepta să ajungeți în fundul gropii în timp ce cheltuielile vă cresc.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română