Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

de Marin Pana 19.3.2017

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România s-a situat pe locul doi între statele UE la creșterea productivității reale a muncii pe persoană angajată în anul 2015 față de anul precedent (+4,7%).

Respectiv la mică distanță de Irlanda (+5,0%) dar devansând Cehia și Malta (fiecare cu câte +3,1%), potrivit Eurostat. În schimb, ne-am situat pe primul loc la nivelul cumulat față de anul de referință 2010 (+20,3%), mult peste celelalte țări de pe podium, Letonia (+13,6%) și Irlanda (+13,3%).

Datele comunicate de Eurostat au fost ajustate în funcție de paritatea puterilor de cumpărare, cu scopul de a elimina diferențele între prețurile din diferite țări, și raportate la nivelul mediu de productivitate din UE, pentru a crea o imagine corectă a evoluțiilor relative de la nivelul economiilor naționale în context european.

Mai mult, dincolo de imaginea de moment, avem de-a face cu un proces mai îndelungat de deplasare a accentului în structura industriei din România. Cu deplasarea dinspre așa-numita industrie ușoară (textile, confecții, încălțăminte), care asigura în anul 2000 aproape 32% din exporturi către industria grea (mașini, utilaje, mijloace de transport ), cea care a adus aproape 45% din exporturi în anul 2015.

Performanţa – în trecut : prezentul dă semne de stagnare

Prin această transformare structurală, România apare, din perspectiva avansului înregistrat din anul 2002 și până în 2015, drept statul european cu cea mai rapidă apropiere de Occident din perspectiva productivităţii reale a muncii pe persoană angajată. Acest indicator a consemnat valori de peste două cifre în 2002 și 2004 și a reușit un sprint cumulat pe trei ani de aproape 24% în perioada 2006 – 2008 (vezi tabelul). De remarcat, însă, în anul 2015, întregul spor de productivitate s-a realizat în afara industriei.

Ironia sorții, politica de industrializare forțată întreprinsă în anii socialismului a dat rezultate în mentalitate și calitatea forței de muncă chiar după dispariția unor obiective industriale. Păstrând proporțiile și tușa latină, ne aflăm în fața unei situații de genul aceleia prin care a trecut Germania după al doilea război mondial, cu observația că noi nu am beneficiat de un plan Marshall.

În condițiile dificile ale crizei economice recente, ar fi de remarcat faptul că valoarea reculului productivității muncii din 2009 (-5,2%) a fost mai mică decât cea a economiei (-7,1%, potrivit datelor definitive). Prin contrast, ar fi de reținut sincopa de ritm din 2012, care a trecut oarecum neobservată și a întrerupt șirul valorilor situate în vecinătatea valorii de 5%. Valoare care ar fi fost de dorit să se mențină dacă vrem să reedităm ritmuri robuste de creștere.

Dacă se face raportarea situației productivității reale a muncii de anul trecut la cea din 2002, primul în care sunt incluse date comparabile cu colegele din UE în tabelele Eurostat, se poate agrega pentru România un rezultat de +73,1%. Cu care am luat-o înaintea Lituaniei (+67,7%), Letoniei (+63,0%) sau Slovaciei (+50,5%).

Pentru referință, merită amintite și valorile aceluiaşi parametru înregistrate de Polonia (+41,9%), Bulgaria (+41,0%), Cehia (+32,8%) sau, atenție ( pentru că ni se poate întâmpla şi aşa dacă nu facem rapid ceva), Ungaria (doar +18,9%).

Există chiar și două state europene care au înregistrat în 2015 performanțe mai slabe la productivitatea reală a muncii pe angajat decât în 2002. Surpriză, însă, Grecia apare doar a doua, cu -1,1%, pe primul loc situându-se, din păcate (pentru dimenisunea economiei și posibilele implicații, inclusiv de mentalitate apropiată) un posibil pacient al Zonei Euro, Italia, cu -5%.

Atenție la evoluție: scădere constantă în ultimii 4 ani !

Ca un semnal important pentru evoluțiile de viitor ale României, trebuie prezentat și tabloul evoluțiilor din acest deceniu. După sincopa din 2012, când nu întâmplător România a avut și cel mai slab ritm de creștere economică din ultimii cinci ani ( doar 0,6% ), cifrele indică pentru ultimii patru ani o performanță tot mai slabă.

Situație mascată de creșterea veniturilor populației, care a propulsat comerţul, în condițiile în care ponderea industriei în PIB a coborât din nou sub pragul de 25%. De reţinut, însă, un parametru extrem de important, care pare a le fi scăpat factorilor de decizie: productivitatea muncii industriale a fost mai mică în 2016 decât în 2014.

Concluzii

Una peste alta, creșterea productivității este un indicator ce ar trebui urmărit atent şi utilizat intelligent. El implică, în mod esențial, și controlul creșterii prețurilor, respectiv partea din productivitatea muncii trimisă pe neobservate ( fără indexări politicianiste) în folosul tuturor, respectiv în întărirea leului.

Este o abordare-cheie pentru a sprijini cursul flotant al monedei naționale în raport cu principalele valute internaționale. Dar nu orice fel de productivitate, ci una care să fie bazată pe productivitatea din industrie, indicatorul care conferă soliditate și pe zona serviciilor, cu pondere mai mare în PIB.

Desigur, mai rămâne provocarea de a creea în continuare locuri de muncă în industrie de o calitate care nu doar să păstreze nivelul de productivitate atins acum la nivelul întregii economii (anii 2015 – 2016), ci să-l crească într-un ritm similar cu cele robuste, din 2011, 2013 sau 2014, prezentate mai sus.

Așadar prioritatea o constituie locurile de muncă performante, stabile pe termen lung și nu atât facilitățile temporare, care să mai degajeze din obligațiile sistemului de asistență socială. Asta în condițiile în care e tot mai dificil să atragem noi investiții și, fenomen mai nou, cu cine să ocupăm eventualele locuri de muncă apărute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2017

2 comentarii

  1. kint verbal
    20.3.2017, 9:54 am

    Ba, voi sunteti prosti? O scadea, dar cifrele voastre arata o crestere, si inca una din cele mai bune (daca nu chiar cea mai, nu am verificat) din Europa.

    E jenant…

    • Cristian Grosu
      20.3.2017, 11:02 am

      Da, e jenant, dar nu în sensul în care spuneți Dvs. :

      coborâm, anul trecut am fost pe minus iar în 2015 am fost pe zero, în chiar momentul în care salariile și pensiile cresc :

      dacă în gospodăria dvs. s-ar întâmpla lucrul ăsta nu ați da alarma? căci sunt sigur că nu ați aștepta să ajungeți în fundul gropii în timp ce cheltuielile vă cresc.

Lăsați un comentariu


Stiri

Autoritatea Bancară Europeană se mută la Paris

Razvan Diaconu

Plecat în runda finală cu a doua șansă, Parisul a câștigat competiția de relocare a Autorității Bancare Europene. La fel ca la desemnarea ofertei câștigătoare… Mai mult

Europa

”Declarația de la Paris” a unui grup de intelectuali neoconservatori: Falsa Europă nu mai cultivă libertatea, ci o omogenitate dirijată

Victor Bratu

Un grup de intelectuali de orientare neo-conservatoare a publicat manifestul intitulat „O Europă în care putem să credem“. Izvorât dintr-o profundă îngrijorare şi deziluzie faţă… Mai mult

Stiri

Al cincilea director într-un an la Tarom: Werner Wolff, fost șef al reprezentanței BMW Timișoara

Vladimir Ionescu

Consiliul de Administraţie al companiei Tarom l-a numit luni în funcţia de director general interimar pe Werner Wolff (foto), cetățean român de origine germană, fost… Mai mult

Stiri

Siegfried Mureșan despre relocarea Agenției Medicamentului: Guvernul și-a dat măsura incompetenței la nivel european. Vor mai urma alte oportunități pierdute

Victor Bratu

Europarlamentarul Siegfried Mureșan atribuie Guvernului susținut de coaliția PSD-ALDE întreaga responsabilitate a eșecului înregistrat în cursa de relocare a sediului Agenției Europene a Medicamentului. ”România… Mai mult

Stiri

Statutul Casei Regale va fi dezbătut în procedură de urgenţă în Parlament

Razvan Diaconu

Iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale va fi dezbătută în procedură de urgenţă în Parlament a decis luni plenul Senatului la solicitarea lui Călin Popescu… Mai mult

Stiri

Agenția Europeană a Medicamentului se mută la Amsterdam. România a ieșit din competiție în primul tur

Razvan Diaconu

UPDATE 3. Amsterdam va fi noua locație a Agenției Europene a Medicamentului. Oferta olandeză a fost declarată câștigătoare printr-o metodă inedită, după ce la al… Mai mult

Stiri

România, din nou “tigrul Europei” – rata copiilor expuși riscului sărăciei, cea mai mare din UE

Vladimir Ionescu

În România existaă 1,8 milioane de copii expuși riscului sărăciei și excluderii sociale, potrivit unei statistici Eurostat. Procentual, aproximativ jumătate dintre minori se aflau în… Mai mult