Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

de Marin Pana 19.3.2017

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România s-a situat pe locul doi între statele UE la creșterea productivității reale a muncii pe persoană angajată în anul 2015 față de anul precedent (+4,7%).

Respectiv la mică distanță de Irlanda (+5,0%) dar devansând Cehia și Malta (fiecare cu câte +3,1%), potrivit Eurostat. În schimb, ne-am situat pe primul loc la nivelul cumulat față de anul de referință 2010 (+20,3%), mult peste celelalte țări de pe podium, Letonia (+13,6%) și Irlanda (+13,3%).

Datele comunicate de Eurostat au fost ajustate în funcție de paritatea puterilor de cumpărare, cu scopul de a elimina diferențele între prețurile din diferite țări, și raportate la nivelul mediu de productivitate din UE, pentru a crea o imagine corectă a evoluțiilor relative de la nivelul economiilor naționale în context european.

Mai mult, dincolo de imaginea de moment, avem de-a face cu un proces mai îndelungat de deplasare a accentului în structura industriei din România. Cu deplasarea dinspre așa-numita industrie ușoară (textile, confecții, încălțăminte), care asigura în anul 2000 aproape 32% din exporturi către industria grea (mașini, utilaje, mijloace de transport ), cea care a adus aproape 45% din exporturi în anul 2015.

Performanţa – în trecut : prezentul dă semne de stagnare

Prin această transformare structurală, România apare, din perspectiva avansului înregistrat din anul 2002 și până în 2015, drept statul european cu cea mai rapidă apropiere de Occident din perspectiva productivităţii reale a muncii pe persoană angajată. Acest indicator a consemnat valori de peste două cifre în 2002 și 2004 și a reușit un sprint cumulat pe trei ani de aproape 24% în perioada 2006 – 2008 (vezi tabelul). De remarcat, însă, în anul 2015, întregul spor de productivitate s-a realizat în afara industriei.

Ironia sorții, politica de industrializare forțată întreprinsă în anii socialismului a dat rezultate în mentalitate și calitatea forței de muncă chiar după dispariția unor obiective industriale. Păstrând proporțiile și tușa latină, ne aflăm în fața unei situații de genul aceleia prin care a trecut Germania după al doilea război mondial, cu observația că noi nu am beneficiat de un plan Marshall.

În condițiile dificile ale crizei economice recente, ar fi de remarcat faptul că valoarea reculului productivității muncii din 2009 (-5,2%) a fost mai mică decât cea a economiei (-7,1%, potrivit datelor definitive). Prin contrast, ar fi de reținut sincopa de ritm din 2012, care a trecut oarecum neobservată și a întrerupt șirul valorilor situate în vecinătatea valorii de 5%. Valoare care ar fi fost de dorit să se mențină dacă vrem să reedităm ritmuri robuste de creștere.

Dacă se face raportarea situației productivității reale a muncii de anul trecut la cea din 2002, primul în care sunt incluse date comparabile cu colegele din UE în tabelele Eurostat, se poate agrega pentru România un rezultat de +73,1%. Cu care am luat-o înaintea Lituaniei (+67,7%), Letoniei (+63,0%) sau Slovaciei (+50,5%).

Pentru referință, merită amintite și valorile aceluiaşi parametru înregistrate de Polonia (+41,9%), Bulgaria (+41,0%), Cehia (+32,8%) sau, atenție ( pentru că ni se poate întâmpla şi aşa dacă nu facem rapid ceva), Ungaria (doar +18,9%).

Există chiar și două state europene care au înregistrat în 2015 performanțe mai slabe la productivitatea reală a muncii pe angajat decât în 2002. Surpriză, însă, Grecia apare doar a doua, cu -1,1%, pe primul loc situându-se, din păcate (pentru dimenisunea economiei și posibilele implicații, inclusiv de mentalitate apropiată) un posibil pacient al Zonei Euro, Italia, cu -5%.

Atenție la evoluție: scădere constantă în ultimii 4 ani !

Ca un semnal important pentru evoluțiile de viitor ale României, trebuie prezentat și tabloul evoluțiilor din acest deceniu. După sincopa din 2012, când nu întâmplător România a avut și cel mai slab ritm de creștere economică din ultimii cinci ani ( doar 0,6% ), cifrele indică pentru ultimii patru ani o performanță tot mai slabă.

Situație mascată de creșterea veniturilor populației, care a propulsat comerţul, în condițiile în care ponderea industriei în PIB a coborât din nou sub pragul de 25%. De reţinut, însă, un parametru extrem de important, care pare a le fi scăpat factorilor de decizie: productivitatea muncii industriale a fost mai mică în 2016 decât în 2014.

Concluzii

Una peste alta, creșterea productivității este un indicator ce ar trebui urmărit atent şi utilizat intelligent. El implică, în mod esențial, și controlul creșterii prețurilor, respectiv partea din productivitatea muncii trimisă pe neobservate ( fără indexări politicianiste) în folosul tuturor, respectiv în întărirea leului.

Este o abordare-cheie pentru a sprijini cursul flotant al monedei naționale în raport cu principalele valute internaționale. Dar nu orice fel de productivitate, ci una care să fie bazată pe productivitatea din industrie, indicatorul care conferă soliditate și pe zona serviciilor, cu pondere mai mare în PIB.

Desigur, mai rămâne provocarea de a creea în continuare locuri de muncă în industrie de o calitate care nu doar să păstreze nivelul de productivitate atins acum la nivelul întregii economii (anii 2015 – 2016), ci să-l crească într-un ritm similar cu cele robuste, din 2011, 2013 sau 2014, prezentate mai sus.

Așadar prioritatea o constituie locurile de muncă performante, stabile pe termen lung și nu atât facilitățile temporare, care să mai degajeze din obligațiile sistemului de asistență socială. Asta în condițiile în care e tot mai dificil să atragem noi investiții și, fenomen mai nou, cu cine să ocupăm eventualele locuri de muncă apărute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2017

2 comentarii

  1. kint verbal
    20.3.2017, 9:54 am

    Ba, voi sunteti prosti? O scadea, dar cifrele voastre arata o crestere, si inca una din cele mai bune (daca nu chiar cea mai, nu am verificat) din Europa.

    E jenant…

    • Cristian Grosu
      20.3.2017, 11:02 am

      Da, e jenant, dar nu în sensul în care spuneți Dvs. :

      coborâm, anul trecut am fost pe minus iar în 2015 am fost pe zero, în chiar momentul în care salariile și pensiile cresc :

      dacă în gospodăria dvs. s-ar întâmpla lucrul ăsta nu ați da alarma? căci sunt sigur că nu ați aștepta să ajungeți în fundul gropii în timp ce cheltuielile vă cresc.

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult