Franța, Germania și Italia au cerut Comisiei Europene să ia în considerare modificările solicitate de mediul bancar european pentru implementarea cadrului Basel III al UE, care urmează să intre în vigoare în ianuarie, pentru a proteja „competitivitatea sectorului financiar”.
„Cu cât sistemele noastre bancare sunt mai competitive, inclusiv campionii naționali, cu atât vor fi mai bine pregătite pentru a finanța obiectivele cheie europene”, scriu autorii în scrisoarea datată 24 septembrie.
Solicitarea – din scrisoarea trimisă de miniștrii de finanțe din aceste state către șeful departamentul de servicii financiare din Comisia Europeană – vine în momentul în care autoritățile de reglementare din SUA iau în considerare modificări la așa-numitele reglementări „Basel Endgame” tot în urma lobby-ului bancherilor. Politico a scris vineri despre un proiect al scrisorii, o copie care a fost văzută și de The Banker.
În scrisoare s-a cerut Comisiei să „îmbunătățească cadrul propriu de reglementare bancară, nu numai pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel internațional, ci și pentru a-l face mai echilibrat, mai puțin sensibil la risc, mai eficient și mai concurențial”.
Astfel, sunt solicitate condiții de concurență echitabile „cu alte jurisdicții majore în cadrul reglementării microprudențial, atât în ceea ce privește momentul implementării, cât și în ceea ce privește substanța și sarcina operațională”. Acesta este primul dintre cele șase domenii care necesită atenție se arată în scrisoare.
Astfel de modificări ar urma să vină pe lângă decizia UE din iulie de a amâna implementarea unei părți a pachetului Basel III cu un an până în ianuarie 2026.
Instituțiile de credit europene rămân semnificativ mai mici decât omologii lor din SUA; niciun creditor din UE nu s-a clasat în top 10 din clasamentul The Banker Top 1000 World Banks (comparativ cu patru din SUA), și au doar trei bănci – Crédit Agricole, BNP Paribas și Santander – reprezentate în primele 20.
Băncile din Europa suferă, de asemenea, de o profitabilitate mai scăzută decât concurentele lor din SUA, în mare parte deoarece băncile din SUA obțin venituri nete mai mari din comisioane și din operarea pe piețele lor de capital mai capitaliate. Băncile europene nu au, de asemenea, o amploare considerabilă în comparație cu omologii lor din SUA, uniunea bancară propusă de UE fiind încă la o distanță mare față de materializarea ei.
În Europa băncile sunt mult mai mici față de SUA
Fostul premier italian Mario Draghi, într-un raport publicat luna trecută, a avertizat că UE are nevoie de investiții masive, de o politică industrială bine coordonată și de luarea deciziilor mai rapidă dacă dorește să țină pasul cu evoluțiile din China și SUA.
Un purtător de cuvânt al Federației Bancare Europene a declarat pentru The Banker: „Scrisoarea miniștrilor de finanțe reflectă bine spiritul de competitivitate, subliniat și în raportul Draghi. Este important să găsim echilibrul potrivit între nivelurile ridicate de rezistență și competitivitate.”
Scrisoarea din partea celor mai mari trei economii ale UE vine în timp ce discuțiile cu privire la modificările aduse Basel Endgame în SUA continuă, fără semne de a se ajunge la o rezoluție prea curând. În timp ce Rezerva Federală a anunțat revizuiri ale cadrului în septembrie, încă nu a publicat un nou proiect din cauza rapoartelor privind diviziunile dintre diferitele autorități de reglementare din SUA.
Luna trecută, Regatul Unit a relaxat și planurile de a impune cerințe mai stricte de capital băncilor din Regatul Unit, amânând data de începere a noului regim de reglementare cu șase luni până la începutul anului 2026.
Scrisoarea ministrului a fost criticată de grupul non-profit Finance Watch pentru că „[se referă] la reducerea garanțiilor prudențiale, care ar putea expune sistemul financiar la riscuri mai mari”.
„Slăbirea cerințelor de capital minim sau minimizarea riscurilor reale stimulează hazardul moral în care societatea suportă toate pierderile, în timp ce băncile culeg roadele”, arată organizația într-un comunicat publicat vineri.
ONG-urile doresc înăsprirea reglementărilor pentru sectorul bancar
Thierry Philipponnat, economist-șef la Finance Watch, a argumentat că „competitivitate a devenit cel mai recent termen universal la Bruxelles, folosit din ce în ce mai mult ca o scuză convenabilă pentru a evita finalizarea legislației necesare pentru a preveni o altă criză financiară precum cea care a izbucnit acum 15 ani. ”.
După cum se avertizează într-un raport recent al Finance Watch, abandonarea cooperării internaționale cu privire la reguli similare cu cele de la Basel pentru a menține stabilitatea sistemului financiar sub pretextul competitivității ar putea declanșa o cursă de reglementare către nivelul de jos în sectorul bancar.
Dincolo de revizuirile cadrului Basel III, miniștrii au cerut, de asemenea, ca riscurile climatice și de tranziție să fie abordate într-un mod mai „realist”, promovând „o tranziție treptată pentru întreprinderi, asigurând în același timp condiții echitabile”. Mai exact, aceștia solicită o revizuire a nivelului impus ratei activelor verzi pentru instituțiile financiare, o măsură care vizează cuantificarea activelor aliniate la taxonomia UE ca procent din totalul activelor acoperite.
Indicatorul a fost criticat de industria bancară, EBF în ianuarie susținând că raportul nu poate fi considerat un indicator al progresului în îndeplinirea angajamentelor de sustenabilitate, deoarece părțile majore ale economiei finanțate de bănci nu sunt luate în calcul de acesta.
Venirea lui Donald Trump la Casa Albă ar însemna dereglementarea sectorului bancar în SUA
Având în vedere alegerile din SUA care vor avea loc doar peste câteva săptămâni, autoritățile de reglementare sunt îngrijorate de faptul că, dacă Donald Trump câștigă al doilea mandat la Casa Albă, acesta ar putea abandona complet implementarea regulilor pentru băncile americane. Scrisoarea spune că SUA este „așteptată” să renunțe la noi regulementări, fără a-l menționa însă pe Trump.
Regulile de la Basel, care urmăresc să facă împrumuturile bancare mai sigure după criza financiară globală din 2008, au fost înscrise în legislația UE și urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025 – deși un aspect a fost deja amânat pentru un an, și anume modul în care băncile acoperă riscurile de piață. Cadrul general a fost convenit la nivel internațional în urmă cu aproape șapte ani, în decembrie 2017.
Comisarul UE pentru servicii Financiare, Mairead McGuinness, care deține în prezent mandatul pentru legsilația bancară, inclusiv pentru Basel, a declarat că se opune unei noi amânari. Dar în lunile următoare postul va fi preluat de un nou șef – probabil Maria Luís Albuquerque din Portugalia – care ar putea avea o poziție diferită.
Un diplomat UE, care a dorit să rămână anonim, deoarece nu este autorizat să vorbească cu presa, a spus că dacă blocul decide să reducă standardele de la Basel, „va însemna profituri mai mari pe termen scurt pentru acționarii și conducerea băncilor comerciale și pentru societate în general profitul se va vedea în viitor.”
(Citiți și: ”Basel III: UE propune noi norme pentru consolidarea rezilienței băncilor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
