Document / Evaluare CE: Drumul României spre zona euro. Mai multă convergență, independență mai mare pentru BNR

De Victor Bratu | 4.6.2014 .

Comisia Europeană a confirmat, miercuri, că Lituania poate să adere la zona euro în 2015 și a dat publicităţii și Raportul de convergenţă pe 2014- o analiză a stadiului de pregătire pentru aderarea la moneda unică europeană a celor 8 state europene care au anunţat acest obiectiv. Între aceste state, și România.

Conform raportului, cele 8 state au progresat diferit în ultimul an pe calea spre adoptarea euro, Lituania fiind ţara cu cele mai remarcabile progrese.

Capitolul despre România al Raportului se deschide cu o serie de recomandări către legislativ, care ar trebui să asigure o toatală independenţă a BNR. În esenţă, Comisia are o opinie rezervată asupra şanselor ca România să îndeplinească toate crietriile de convergenţă, astfel ca ţara să poată adera la zona euro în 2019, aşa cum şi-a propus.

Raportul de convergenţă avansează şi conformitatea celor opt ţări cu criteriile de convergenţă:

Inflaţie

Rata medie a inflaţiei în Lituania în cele 12 luni care au precedat luna aprilie 2014 a fost de 0,6 %, cu mult sub valoarea de referinţă de 1,7 % pentru respectiva lună şi este probabil să se menţină sub valoarea de referinţă în perioada următoare. Analiza factorilor fundamentali subiacenţi şi faptul că valoarea de referinţă este atinsă cu o marjă largă susţin o evaluare pozitivă a îndeplinirii criteriului de stabilitate a preţurilor. Celelalte ţări care îndeplinesc acest criteriu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia. În privinţa României, Raportul afirmă că nu îndeplinim acest criteriu. “Rata medie a inflaţiei pe 12 luni pentru România care a fost folosită pentru evaluarea convergenţei  din 2012 a fost mult peste valoarea de referinţă. Inflaţia medie anuală a crescut de la sub 3%, la jumătatea anului 2012, la 4,5% la mijlocul anului 2013, apoi a scăzut brusc. În aprilie 2014, valoarea de referinţă a fost 1,7%- calculat ca medie a ratei inflaţiei medii pe 12 luni din Letonia, Portugalia şi Irlanda, plus 1,5 puncte procentuale. Rata inflaţiei corespunzătoare în România a fost 2,1%, respectiv cu 0,4 puncte procentuale peste valoarea de referinţă. Prevedem că rata medie a inflaţiei pe 12 luni din România se va menţine peste valoarea de referinţă în lunile care urmează”, scrie în Raportul de convergenţă 2014.

Finanţe publice: nivelul datoriei şi al deficitului

Lituania nu face obiectul unei decizii a Consiliului privind existenţa unui deficit excesiv (în temeiul articolului 126 alineatul (6) din tratat). Raportul între deficitul său public şi PIB a scăzut de la 5,5 % în 2011 la 2,1 % în 2013 şi se estimează că va rămâne la 2,1 % în 2014, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din primăvara anului 2014. Datoria publică reprezenta 39,4 % din PIB la sfârşitul anului 2013, cu mult sub limitele prevăzute de Tratatul de la Maastricht. Celelalte ţări care îndeplinesc acest criteriu sunt Bulgaria, Ungaria, România şi Suedia. Republica Cehă va îndeplini la rândul său criteriul în cazul în care Consiliul decide să abroge procedura aplicabilă deficitelor excesive, astfel cum a fost propus de către Comisie. Două state membre (Croaţia şi Polonia) fac încă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive şi, prin urmare, nu îndeplinesc criteriul.

Stabilitatea cursului de schimb

În cadrul mecanismului cursului de schimb II (MCS II), se stabileşte cursul de schimb al monedei unui stat membru din afara zonei euro în raport cu euro şi sunt permise numai fluctuaţii în limite prestabilite (banda de fluctuaţie standard este de ± 15 % în raport cu rata de schimb centrală). Lituania a participat la MCS II din 28 iunie 2004. În perioada de referinţă de doi ani, litasul lituanian nu a făcut obiectul tensiunilor şi nu s-a înregistrat nicio deviaţie de la rata centrală a MCS II. În prezent, nicio altă ţară nu îndeplineşte acest criteriu, deoarece niciun alt stat membru nu participă la MCS II.

Ratele dobânzilor pe termen lung

În cursul anului care s-a încheiat în aprilie 2014, rata medie a dobânzii pe termen lung în Lituania a fost de 3,6 %, cu mult sub valoarea de referinţă de 6,2 %. Începând din 2010, spreadurile în raport cu obligaţiunile de referinţă pe termen lung din zona euro au scăzut semnificativ, până la niveluri foarte mici, fapt care reflectă încrederea solidă a pieţei în ceea ce priveşte Lituania. Toate celelalte ţări îndeplinesc, de asemenea, acest criteriu.

Criterii calitative

Au fost examinaţi şi alţi factori, inclusiv evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea pieţei muncii, a pieţelor financiare şi de produse. Balanţa externă a Lituaniei s-a ajustat în mod semnificativ în ultimii ani, sprijinită, de asemenea, de îmbunătăţiri ale competitivităţii ei externe. Economia Lituaniei este bine integrată în economia UE, datorită schimburilor comerciale şi pieţei forţei de muncă şi atrage volume semnificative de investiţii străine directe. Integrarea sectorului financiar intern în sistemul financiar al UE este considerabilă, acest fapt datorându-se în mare parte unui nivel ridicat al capitalului străin în sistemul bancar. Legislaţia lituaniană în domeniul monetar este pe deplin compatibilă cu legislaţia UE. În ceea ce priveşte celelalte state membre, numai legislaţia Croaţiei este, de asemenea, pe deplin compatibilă cu legislaţia UE.Evaluarea Comisiei este completată de raportul de convergenţă al Băncii Centrale Europene (BCE), publicat tot astăzi.

Recomandări pentru întărirea independenţei BNR

Cu privire la statutul BNR, Comisia a identificat o serie de imperfecţiuni legislative sau incompatibilităţi cu Tratatul de Funcţionare al UE (TFUE) şi cu Statutul BCE:

  • Conform art. 33(10) din Legea de Organizare a BNR, Ministerul Finanţelor Publice şi unul dintre secretarii de stat de la acest minister pot participa, fără drept de vot, la şedinţele board-ului BNR. Cu toate că dialogul între BNR şi terţi nu este interzis, acest dialog trebuie să se desfăşoare fără ca Guvernul să aibe posibilitatea să influenţeze deciziile pe care Banca Centrală le adoptă în domenii pentru care Tratatul garantează independenţa BNR. Considerând că simpla prezenţă a membrilor guvernului la reuniunile BNR poate influenţa deciziile adoptate, Comisia afirmă că art.33 (10) încalcă art. 130 al Tratatului UE.
  • Art. 31 (1) din Legea de Organizare a BNR trebuie amendat pentru ca legea BNR să fie în concordanţă cu art.7 din Statutul BCE şi cu art. 130 al TFUE, afirmă Comisia. În conformitate cu art.31 (1) din Legea BNR, factorii de decizie ai BNR nu trebuie să caute sau să primească instrucţiuni din partea niciunei autorităţi publice. Pentru clarificare, acest articol trebuie să stipuleze clar că BNR este independentă în mod egal faţă de instituţii naţionale, străine sau europene. Suplimentar, articolul trebuie să precizeze că reprezentanţii Guvernului nu au dreptul să influenţeze deciziile adoptate de BNR.
  • Legea de organizare a BNR trebuie să fie completată cu proceduri referitoare la o bună funcţionare a instituţiei în situaţia în care încetează mandatul guvernatorului (prin demisie, demitere sau încheiere de mandat).
  • Conform art. 33 (9), Legea BNR admite Curtea Supremă de Casaţie şi Justiţie a României ca fiind singura instituţie unde se poate ataca o decizie de revocare a unei persoane din conducere. Articolul trebuie completat cu recunoaşterea competenţei similare a Curţii Europene de Justiţie, conform statului BCE.
  • Art. 33 (7) din Legea BNR arată că niciun membru executiv al instituţiei nu poate fi revocat din funcţie decât pentru chestiuni specificate la art. 33 (6). Comisia constată că alte 2 legi româneşti- Legea 161 din 2003 (transparenţa în exercitarea demnităţii publice) şi Legea 176 din 2010 (integritatea în exercitarea demnităţii publice)- conţin prevederi restrictive şi obligaţii pentru conducereas BNR. Comisia afirmă că prevederile acestor 2 legi nu pot constitui motive suplimentare pentru revocarea membrilor Băncii Centrale.
  • Articolele 21 şi 23 ale Camerei Auditorilor împuternicesc această instituţie cu controlul conducerilor, managementului şi utilizarea în sectorul public a resurselor financiare, inclusiv la BNR Recomandăm clarificări legislative, în sensul că acest gen de controale nu trebuie să interfereze cu activităţile audirorilor externi ai BNR, în conformitate cu prevederile Statutului BCE.
  • Art. 43 al legii BNR stipulează că instituţia trebuie să transfere Bugetului de Stat 80% din veniturile nete, după ce s-au scăzut cheltuielile aferente anului fiscal, inclusiv provizioane de risc sau acoperirea unor eventuale pierderi înregistrate în anii anteriori. În anumite circumstanţe, aceste prevederi pot avea impact negativ asupra independenţei financiare a BNR, consideră Comisia. Un stat membru nu îşi poate împinge Banca Centrală într-o poziţie în care să nu deţină suficiente resurse să îndeplinească sarcinile naţionale (finanţarea şi administrarea propriilor operaţiuni) sau obligaţiile asumate în plan european.
  • Articolul 43 (3) precizează că BNR îşi stabileşte provizioanele de risc, după consultări cu Ministerul de Finanţe. Comisia consideră că BNR trebuie să deţină libertate absolută de decizie în acest domeniu. Acest articol este incompatibil cu statutul BCE şi cu TFUE, drept pentru care ar trebui pus în concordanţă cu acestea.

Descărcaţi AICI Raportul de Convergenţă 2014 (capitolul despre România începe la pagina 131 a raportului)

Context

Pe tot parcursul crizei, Lituania a reuşit să gestioneze cu succes un proces dificil de ajustare macroeconomică şi a înregistrat o creştere economică, după recesiunea profundă din 2009. Toate statele membre ale UE, cu excepţia Regatului Unit şi a Danemarcei, s-au angajat, conform tratatului, să adopte moneda euro după ce îndeplinesc condiţiile necesare. Optsprezece ţări au adoptat deja moneda unică. Alte opt state membre ale UE nu fac parte, aşadar, din zona euro (şi anume „statele membre care fac obiectul unei derogări”). În conformitate cu Tratatul UE, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care doreşte să adere la zona euro, Comisia şi BCE evaluează modul în care statele membre îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptarea monedei unice. Condiţiile pentru adoptarea monedei euro constau în patru criterii economice de stabilitate referitoare la situaţia finanţelor publice, stabilitatea preţurilor, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung care trebuie respectate în mod sustenabil. De asemenea, legislaţia naţională în domeniul afacerilor monetare trebuie să respecte dispoziţiile Tratatului UE. Tratatul precizează, de asemenea, factorii suplimentari de care trebuie să se ţină seama în cadrul evaluării (balanţa de plăţi, integrarea pieţelor), ca indicatori ai faptului că integrarea unui stat membru în zona euro se va desfăşura fără dificultăţi; aceşti factori oferă o imagine mai amplă asupra sustenabilităţii convergenţei. România a anunţat în urmă cu trei săptămâni că noua ţintă de aderare la zona euro este 2019.

Publicat la data de 4.6.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »