Cursul de trecere la euro: politica de venituri și consecințele

de Marin Pana | 19.10.2014 .

Trecerea la euro în anul 2019 a fost asumată ca obiectiv de noul Consiliu de Administrație al BNR, după ce mai întâi a fost anunțată ca obiectiv politic de Guvern.

Presupunând că toate condițiile vor fi îndeplinite la timp, se ridică o întrebare simplă cu implicații multiple: care ar fi cursul la care se va face trecerea de la leu la euro ?

Acest curs afectează deciziile de creștere a veniturilor, de efectuare a plasamentelor bănești și de luare a creditelor în viitorul imediat.

Simplificat, mai avem doi ani, 2015 – 2016, în care regimul de flotare controlată va continua la fel ca și până acum, plus alți doi ani, 2017 – 2018, în care va apare în plus obligativitatea de a demonstra capacitatea de a menține raportul euro/leu, ”no matter what” ( indiferent de contextul economic) în intervalul de variație de plus/minus 15% față de o valoare centrală declarată.

Peste mai puțin de cinci ani din acest moment am putea avea în buzunare pentru efectuarea plăților numai moneda unică europeană. Este un termen foarte strâns pentru a schimba mentalități și a face alegerea corectă în privința economisirii unor resurse bănești utilizabile în perspectivă (mergând de la achiziționarea unei case mai încăpătoare și până la plata studiilor copiilor sau, de ce nu, călătoriile visate la pensie sau siguranța de a putea efectua un tratament medical mai dificil, dacă viața o va impune).

De subliniat, cursul de schimb NU constituie un obiectiv în sine pentru Banca Națională, care are drept sarcină principală asigurarea stabilității prețurilor. Desigur, acestea depind și de cursul de schimb al leului, dar nu există o relație precisă care să permită manevre automate de corecție și nici nu se poate impune apărarea cu orice preț a unei cotații.

Singura informație oficială în materie o constituie analizele publicate ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP). Aceasta oferă o evoluție probabilă a cursului de schimb mediu anual dar, atenție, această medie nu oferă informații privind variația pe parcurs și nici tendința de evoluție.

De exemplu, între o mișcare conturată de la 4,30 lei la 4,50 lei pe parcursul unui an și cea de la 4,50 lei la 4,30 lei, media fiind undeva tot la 4,40 lei este o diferență semnificativă.

Datele din cea mai recentă prognoză de primăvară, publicată în mai 2014 și care va trebui înlocuite curând de cele din prognoza de toamnă, arată astfel:

Ce ar urma să se întâmple în continuare, dacă prognoza se va dovedi aproape de realitatea consemnată statistic:

1. O evoluție foarte stabilă a monedei naționale, cu variații de ordimul unei jumătăți de procent în termeni nominali. Mai mult, evoluția ar urma să fie în sensul aprecierii în termeni nominali.

2.Anul 2014 ar fi urmat să marcheze un maxim local al euro. Datele după primele opt luni sunt foarte apropiate de prognoză dar nu confirmă deocamdată această ipoteză. Valoarea medie pe intervalul ianuarie-septembrie a fost ușor sub 4,45 lei iar tendința pe ultimele opt luni de stabilizare în jurul pragului de 4,40 lei/euro.

Dacă luăm seria de prognoze efectuate de CNP, în care prima valoare este cea deja consemnată în anul anterior, observăm o precizie pe alocuri formidabilă a datelor furnizate înainte de a se manifesta piața valutară, anii 2011 și 2012 fiind cu totul remarcabili iar 2010 și 2013 cu abateri similiare de mai puțin de trei sferturi de procent.

Prognozele din 2009 – 2013 sunt cele de toamnă, iar cea din 2014 este cea aferentă scenariului pentru programul de convergență.

Dacă ar fi să credem validarea în continuare a prognozelor CNP ( procedeu numit în matematică inducție incompletă), cursul cel mai probabil pentru trecerea la euro ar fi undeva aproape de 4,40 lei/euro.

Ceea ce ar impune în perioada 2017 – 2018 un interval de variație situat cam între 3,75 lei/euro și 5 lei/euro pentru o valoare centrală de 4,40 lei/euro. Interval mult prea larg chiar și pentru prognozele de acum patru – cinci ani ale CNP.

Per total, ori performanța acestei comisii a fost remarcabilă, ori cei de acolo s-au bazat pe ceva mai mult decât modelele economice. Acordul cu FMI nu e străin de asta iar adjectivul ”controlată” atașat de BNR la substantivul ”flotare” a contat.

Cert este că, până acum, politica de venituri a permis an de an aprecierea leului în termeni reali (ținând cont de diferența de inflație dintre noi și zona Euro), de pe poziția unde se repliase în criză, încă din 2009. Iar această apreciere moderată dar fermă mai continuă și în 2014, cu efecte benefice în perspectiva aderării la euro.

Moment după care ajustările din economie în momente dificile nu se vor mai putea face decât prin așa-numita devalorizare internă, respectiv reduceri de pensii și salarii.

Pentru a nu se întâmpla așa ceva, orice se dă în plus în expresie lei trebuie fie ultrasustenabil peste cinci ani în expresie euro. Preferabil pe la 4,40 lei/euro, pentru că altfel se dă degeaba.

Altminteri, dacă vrem monedă unică, de unde nu e nu se va mai da. Pe motiv de pact fiscal la care am aderat și de deficit structural limitat sub 1%, fiscal stabilizat.

Dacă reușim să convenim asupra acestui lucru și să evităm, măcar pe viitor, fantezii gen 5% în plus la pensii simultan cu reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, vom putea lua în cunoștință de cauză deciziile de creștere a veniturilor, de efectuare a plasamentelor bănești și de luare a creditelor în viitorul imediat.

Dacă nu, nu mai trecem la euro și/sau transformăm finanțele familiei în cazinou.

Publicat la data de 19.10.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »