Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a început să vândă din rezerva valutară proprie ținută la Banca Națională a României (BNR) și dată spre administrare acesteia, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Aceasta ar fi una dintre cauzele pentru care rezerva valutară a României a scăzut în ultima perioadă.
MFP a creat această rezervă valutară pentru situații de urgență, cu consultanța FMI, ca neîncrederea privind capacitatea de plată a Greciei să nu afecteze și costurile împrumuturilor României.
„Între timp, mai vine cineva în control și nu înțelege…. că administrarea (bufferului de către BNR) costă și din cauza acestor presiuni și, pentru că criza s-a îndepărtat, s-a mai redus și bufferul”, a explicat guvernatorul BNR diminuarea rezervei valutare totale a României.
Pe de altă parte, Mugur Isărescu a admis în context că operaţiunile MFP au sprijinit politica BNR de control strict al lichidităţilor.
„Au vândut la BNR, căci dacă vindeau în piață cursul se ducea 4,40. Când cumpără valută, BNR face emisiune de lei și intră lichiditate în piaţă. S-au făcut mai multe astfel de operațiuni și până am trecut la un control strict al lichidității”, a adăugat guvernatorul BNR.
Bufferul valutar al MFP îi permite să refuze ofertele de împrumut la dobânzi neconvenabile şi, anul trecut ar fi fost de circa 8 miliarde de euro, potrivit unor declaraţii ale lui Viorel Ştefan din primăvara anului trecut , care era ministru de Finanţe la data respectivă.
Viorel Ştefan spunea în mai 2017 că „buffer-ul acoperă 6 luni din necesarul de finanțare, cu două luni mai mult decât prevede cadrul legal”, după ce afirmase că bufferul este „supradimensionat”.
În decembrie 2016 bufferul se ridica la 6 miliarde de euro, potirivt MFP, după care au urmat câteva emisiuni de obligațiuni în euro.
Acum bufferul ar fi 5 – 6 miliarde de euro.
Unele „secrete” ale ROBOR
Mediile dobânzilor interbancare ROBOR sunt indicatori care arată și situația lichidităților pe piața monetară și în funcție de care BNR face operațiuni de piață pentru reglarea acestora, a mai explicat guvernatorul Mugur Isărescu, miercuri.
„Să ne oprim puțin cu jalea aceasta legată de ROBOR. Nu e niciun mister în această chestiune cu lichiditatea…Știri cum că BNR inundă piața cu 10 miliarde, le dă apă la moară celor care susțin teoria monetară prin care chiar noi am face inflație!”, a spus Mugur Isărescu
Guvernatorul BNR a descris și un scenariu care ar explica influența operațiunilor MFP asupra lichidității de lei din piață:
- „Dacă Ministerul de Finanțe încasează 14 miliarde taxe și impozite între 25 și întâi ale lunii următoare și ține banii aceștia la Banca Națională, conturile Ministerului de Finanțe sunt la Banca Națională, înseamnă că a retras lichiditate din piață de 14 miliarde, nu?
- I-a retras din sistem, deci a dispărut lichiditate de 14 miliarde pe care bineînțeles că dumneavoastră nu o vedeți”, a spus Mugur Isărescu adresându-se jurmaliștilor, cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației.
- „Pe urmă vine Banca Națională, vede că nu mai e lichiditate, vedem care e situația pe piața internațională, dar ne uităm și la dobândă, la ROBOR-ul ăsta, despre scrieți ca și cum el este creat numai pentru dobânda după care se calculează bobânda la creditele ipotecare. Nu, el este un indicator de piață care arată că nu e lichiditate suficientă în piață când crește, dacă scade înseamnă că a apărut lichiditate.
- După ce Ministerul de Finanțe scoate banii ăștia, și nu îi scoate că vrea el să crească ROBOR sau că are vreun gând mârșav, ticălos să facă rău societății românești. Nu! Oamenii își plătesc impozitele și până când face Ministerul de Finanțe plățile de rigoare de pensii și de salarii, trece o săptămână, 10 zile.
- Și după accea vine Banca Națională (…) și bagă 10 miliarde. Păi pe net, ar însemna nu numai că nu s-a creat lichiditate, ci că e un minus de patru miliarde. Sunt fluctuații, sunt foarte mulți factori de care depinde lichiditatea”, a conchis guvernatorul BNR.
Urmărește-ne pe Google News
