Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Aderarea la zona euro: Între cărarea scurtă a deciziei politice și drumul greu al convergenței economice. Prezentările conferinței

de Redacţia 24.2.2015

conferinta aderarea la euro 24 februarie 2015Teoretic, se poate : lipsește doar decizia în acest an pentru unui set de politici necesare, pentru ca România să pornească în marșul forțat spre zona euro în orizontul 2019-2020 – deziderat pe care clasa politică și l-a asumat anul trecut în unanimitate. Noua conjunctură geostrategică ar putea pune presiune pe realizarea acestui deziderat.

Practic, deși indicatorii de convergență nominală arată bine, convergența reală ține România departe de clubul monedei unice : atât ca reforme structurale care să crească competitivitatea și PIB-ul, cât și ca efecte ulterioare, atunci când economia românească urmează să joace în liga mare, fără plasa de siguranță a politicilor monetare.

Întrebarea rămâne în aer – e concluzia care care s-a desprins din prezentările făcute marți – la conferința organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Camerei de Comerț și industrie a României – de:
Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Dragoș Neacșu, Ionuț Dumitru și Dan Bădin.

Mai jos – un tablou configurat din prezentările speakerilor (atașate, spre studiu, pentru cititorii interesați în mod real de adevăratele mize ale momentului ) – pe tema aderării României la eurozonă în orizontul 2019-2020 variantă în care miza politică/geopolitică ar prevala asupra mizei economice. Inclusiv cu exemplele clasice ale erorilor din euroland : Grecia și Portugalia.

Pe baza acestor prezentări, fiecare cititor poate delibera, pentru el însuși, cum e mai bine să fie gestionate aceste două mize.

Valentin Lazea/ Rămâne de văzut cum va juca economia în liga mare, fără reformele structurale și așteptând prea multe de la politica monetară

valentin lazea -Lucrând pe trinomul Aderarea la euro – Creștere economică – Reforme structurale, Valentin Lazea aduce în discuție disponibilitatea decidentului de-a-și asuma setul de politici nepopulare care să pregătească economia și societatea pentru adoptarea monedei unice.

Economistul-șef al BNR consideră, însă, că se așteaptă totul doar de la relaxarea politicilor monetare și fiscale, și mai puțin de la reforme structurale și cresterea productivității – acesta fiind un trend specific nu doar politicilor din România :

“Dacă numai prin politici monetare şi fiscale relaxate s-ar obţine creştere economică, atunci Zimbabwe ar trebui sa aiba cea mai mare creştere economică pentru că ei au cea mai relaxată politică monetară. Problema este că înţelepciunea, secole întregi de management economic arată că nu prin politici fiscale şi monetare laxe se obţine creştere economică. Economiştii în general au abdicat de la învăţătura de secole care spune că nu asta e calea şi acum încearcă să fie mai deştepţi decât toate generaţiile trecute, aruncă la gunoi cărţile şi experienţele care spun că nu politica monetară şi fiscală laxe generează creşterea şi acum încearcă să reinventeze roata. Şi dacă economişti din toată lumea spun asta, şi ai noştri decidenţi spun că de ce să nu creadă chestia asta?” – spune Valentin Lazea.

Prezentarea economistului-șef al BNR a mai atins și analiza cost-beneficiu a aderării la zona euro, în condițiile în care motivațiile geostrategice au ajuns la fel de importante precum cele economice – față în față cu cele 3 mari probleme ale momentului pentru economia românească : capitalul, forța de muncă și productivitatea. Precum și graba sau amânarea – justificate sau nu – ale țărilor din centrul și estul Europei, de-a adera la moneda unică.

Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Valentin Lazea

Lucian Croitoru/ O mică contradicție: Indicatorii nominali pentru aderarea la zona euro și libertatea economică din România. Și multe comparații

lucian-croitoru-Lucian Croitoru pune față în față indicatorii nominali de convergență necesari pentru aderare (care pentru România arată bine), cu indicii de libertate economică : o contradicție, care pune la îndoială sustenabilitatea creșterii necesare.

Libertatea economică și toleranța la corupție sunt comparate nu doar cu situația Germaniei, ci și cu cea a țărilor din centrul și Estul Europei, îndeosebi cu cele care au aderat deja la eurozonă.

Productivitatea, reformele structurale și costurile cu munca sunt cheia unei pregătiri urgente pentru aderare – în opinia consilierului pe politică monetară al guvernatorului BNR.

”Va fi convergență, dacă nu se fac greșeli majore. Pe termen lung putem avea încredere că legea regresiei către media care acționează în natură va funcționa. Dar e vorba de o lungă perioadă de timp” – spune Lucian Croitoru.

Planșele și graficele prezentate vorbesc, însă, de la sine.

Un lucru e sigur: intrarea în zona euro nu e capătul unui drum (așa cum a fost percepută, în mod greșit, la aderarea la Uniunea Europeană), ci începutul unui efort continuu de-a evolua într-o economie competitivă și de a-ți reforma permanent sistemul.

Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Lucian Croitoru

Ionuț Dumitru/ Cât să fie creșterea pentru convergența reală? Și cum poate fi ea obținută ? Dar severa divergență internă între cele 2 Românii cum poate fi ameliorată ?

ionut dumitruPreședintele Consiliului Fiscal pune față în față indicatorii nominali cu situația din teren : câți ani i-ar trebui României pentru a ajunge la convergența necesară adoptării monedei unice ?

Făcând o comparație cu Grecia, Portugalia și celelalte țări care s-au integrat repede în eurozonă dar s-au adaptat greu, adăugând noutățile pe care criza le-a pus în ultimii ani în drumul spre moneda unică (problema dezintermedierii, a intrărilor tot mai mici de capital, a depopulării economiei), Ionuț Dumitru pune reflectorul pe mediul de afaceri și performanțele lui.

Problema cea mare: până și indicatorii nominali sunt o medie între cele 2 Românii. Prima – în care 5-6 județe produc 40% din PIB. Cea de-a doua – care va intra în eurozonă odată cu prima.

Severa divergență internă – care poate fi ameliorată doar prin politici economice cu bătaie lungă (infrastructură între Est și Transilvania și între Transilvania și Sud, stimularea investițiilor companiilor mari în aceste zone etc) – s-a accentual în ultimul deceniu, iar pentru cea de-a doua Românie (mult mai întinsă decât prima) intrarea în eurozonă nu poate aduce decât dezavantaje.

Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Ionuț Dumitru

Dan Bădin/ Prima noapte – primul an după aderarea la eurozonă. Lecțiile altora și perspectivele României

dan badinAdoptarea euro în exemple. Efecte. Lecții. Probleme. Diferențele de la țară la țară privind consecințele adoptării monedei unice, și de la moment la moment al aderării: cine în care eurozonă s-a integrat: cea de dinainte, sau cea de după criză?

Dan Bădin – partner Deloitte România – aduce o colecție de efecte ale aderării la zona euro, din Slovacia, Slovenia, țările baltice, Austria – cu avantajele (pentru cine-și permite să ajungă acolo – avantaje pe termen lung) și dezavantajele (pentru cine-și permite costurile post-aderare) adoptării monedei unice:

Primul ”an de euro” în indicatori și cifre – de la inflația la evoluția vânzărilor în magazine, de la scăderea cifgrei de afaceri a IMM-urilor la creșterea preferinței pentru produsele străine, creșterea investițiilor sau scăderea exporturilor pe fondul scăderii competitivității – pe fiecare țară est-europeană și pe fiecare moment al aderării. Și motivele specifice pentru cele două economii care ezită și amână: Cehia și Polonia.

Tabelele sintetizează totul – inclusiv cum ar trebui pregătită societatea pentru un pas atât de mare.

Descărcați AICI prezentarea lui Dan Bădin.

Urmăriți mai jos înregistrarea video integrală a conferinței :

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2015

3 comentarii

  1. Stefan Ivan
    25.2.2015, 11:48 am

    Nu este un plan ambitios, este un plan idiot si tampit. Cum sa adere Romania la zona euro ? Azi Romania: -nu are autostrazi si sosele, -nu are cai ferate, -nu are un sistem administrativ regional compatibil cu celelalte tari din UE, -nu are un sistem bancar profesionist, -nu are o economie performanta, -nu mai avem resursele naturale proprii, -salariul minim net nu este nici macar de 300 de euro si pensia minima neta nu este nici macar de 200 de euro, -nu are o lege a salarizarii unitare, -nu are strategii de dezvoltare multianuale viabile si aplicabile si am putea continua cu ce nu are Romania pentru a intra in “euroland”. Ce are Romania din plin sunt: hoti, de la conducerea Romaniei si pana pe ultima ulita din Romania, camatari si traficanti de valuta incepand de la conducerea BNR la orice institutie financiara (banca, ifn, asigurare) pana la orice colt de strada, nonvalori promovate in mod imbecil, mincinosi, parveniti, curve, saraci si saraciti care saracesc in continuare si …..o UNIUNE EUROPEANA, care numai UNIUNE nu e. Asa ca, sa lasam bla-bla-urile si sa na apucam de lucru bine si frumos, iar cu euro s-o lasam mai spre 2030-2035.

  2. Ștefan A.
    27.2.2015, 7:19 pm

    Euro inseamna competivitate economica . Disparitia devalorizarii (controlate) a monedei nationale a creat grave probleme . Vezi Grecia sau Italia . Cresteri de datorie publica pina la niveluri imposibil de rambursat(nici macar in parte) . Ambele tari se imprumuta pentru a plati dobanda averenta . Din acest punct de vedere , Romania nu e mai prejos . Se imprumuta in 2014 cu 12.493.200.000 lei noi si din care plateste la datoria publica o dobanda de 10.199.200.000 lei (noi, RON) .
    Deci , indiferent cum privim problema , o tara care cu o moneda nationala nu reuseste ACUM sa plateasca nici macar dobinda la datoria publica (face noi imprumuturi) va avea groase probleme cind va adopta moneda unica .
    Oricum romanii nu vor niciodata sa invete din experienta altora , prefera sa deie singuri cu capul de prag . 🙁

    • Nicolae Iordan
      22.3.2015, 7:52 pm

      Disparitia devalorizarii monedei nationale nu a creat grave probleme, cum sustineti dvs, ci a inlaturat doar presul sub care puteau fi ascunse “gravele probleme”. Dar aveti dreptate cand faceti referinta la competitivitate legat de euro. Euro nu poate exista fara o lupta continua pentru cresterea competitivitatii nationale.

Lăsați un comentariu