Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

de Vladimir Ionescu 9.4.2014

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în vedere situația instabilă din Ucraina, a declarat Daniel Dăianu miercuri, la o conferință organizată de Coface și Mediafax.

Prezent la aceeași conferință, Valentin Lazea s-a arătat sceptic că România ar putea adera la euro în următorii 10 ani, timp minim necesar pentru ca PIB-ul să ajungă la 60% din media PIB-ului din eurozonă.

Zona euro are o relevanţă geopolitică sporită în contextul crizei din Ucraina, iar procesul de aderare ar trebui grăbit, fiind o alegere strategică în termeni geopolitici, în condiţiile în care există riscuri şi costuri suplimentare pentru statele din regiune, apreciază Daniel Dăianu.

“Cred că dacă nu ai o economie puternică, zona euro te sufocă. În opinia mea, zona euro are mai multă relevanţă geopolitică în momentul de faţă şi vedem acum un motiv suplimentar de a grăbi procesul de aderare la zona euro”, a declarat miercuri Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară la “Conferinţa de Risc de Ţară 2014” organizată de Coface şi Mediafax.

Dabiel Dăianu consideră că situaţia din Ucraina ar putea genera o “erodare” cu 0,2-0,3 puncte procentuale a creşterii economice anticipate pentru statele din Europa Centrală şi de Est în acest an, pe fondul costului incertitudinii, proximităţii geografice sau relocării resurselor.

“Este costul incertitudinii, problema proximităţii economice, unii vor sta pe gânduri dacă să facă unele investiţii. Vorbim de realocarea resurselor, poate trebuie să alocăm mai mult pentru apărare, nu numai într-o ţară, ci în toată zona. Este problema securităţii aprovizionării, pentru că aprovizionarea în orice ţară are un cost”, a argumentat Daniel Dăianu.

FMI avertizează în raportul World Economic Outlook, publicat marţi, că redresarea economică din Europa Emergentă va încetini uşor în acest an, iar o nouă escaladare a situaţiei din Ucraina poate avea efecte negative semnificative în regiune.

Instituţia include în categoria Europa Emergentă şapte ţări membre ale Uniunii Europene, respectiv Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Croaţia, precum şi două state din afara UE, şi anume Turcia şi Serbia.

Totodată, el spune că România şi Bulgaria ar trebui să adere la spaţiul Schengen şi să-şi întărească economiile.

În ceea ce priveşte moneda euro, Daniel Dăianu apreciază că este prea puternică la o paritate de 1,37 dolari/euro, în contextul în care zona euro are surplus de cont curent.

“E un avantaj când ai un curs flotant, că te poţi ajusta, unele ţări se plâng că nu au curs flotant. Dar este nivelul euro o problemă? După părerea mea, este o problemă pentru că noi trebuie să judecăm problemele zonei euro şi ale Uniunii Europene nu prin prisma unei economii, cum este cea germană, euro este prea puternic pentru că la nivelul zonei euro un surplus mare de cont curent şi trebuie să ne gândim la nivelul politicilor dacă este înţelept să ai aşa”, a mai spus Daniel Dăianu.

Valentin Lazea: Ca să adere la euro peste zece ani România ar trebui să aibă un ritm de creștere anual al PIB de 3,5%

România are nevoie de minim 10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB pe locuitor de 60% din media europeană şi, astfel, să fie primită în zona euro, a declarat miercuri Valentin Lazea, economistul şef al BNR, la aceeași conferință.

“La sfârşitul anului trecut PIB/locuitor în România era de 50% din media europeană, în timp ce ţările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia şi Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană. Ipoteza pe care o fac eu este că este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat cu un PIB/locuintor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului cât şi zonei. Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca România să crească timp ce nouă-zece ani cu 2% mai mult decât media europeană. Asta înseamnă că atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an”, a spus Valentin Lazea.

El a menţionat că declaraţiile sunt făcute în nume personal şi nu în calitate de reprezentat al BNR.

În opinia sa, PIB-ul potenţial al României în condiţiile actuale, aşa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forţă de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an.

“PIB-ul efectiv poate varia cu +/- 1% faţă de PIB potenţial, în funcţie de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creştere a PIB peste potenţial. Pentru o creştere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potenţeze cei trei factori de producţie menţionaţi (capital, forţă de muncă, productivitatea, n.r.)”, a completat Valentin Lazea.

Datele prezentate de Lazea arată că înainte de criză România avea un potenţial de creştere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, involuţie determinată pe de o parte din cauza reducerii semnificative a investiţiilor străine directe, a scăderii numărului populaţiei aptă de lucru, precum şi evoluţiei modeste a productivităţii.

“Economia a trebuit să se ajusteze la intrări de investiţii medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici în 2009-2013 faţă de 2004-2008, pierdere acoperită parţial prin fondurile europene. Forţa de muncă s-a diminiuat semnificativ în acelaşi interval, ca urmare a intrărilor mai mici ale tinerilor care au împlinit 18 ani, consecinţă a scăderii natalităţii după Revoluţie. Nici la factorul productivitatea factorilor – energointensitate, plăţi electronice, calitatea învăţământului – România nu stă mai bine”, a explicat Valentin Lazea.

Ca răspuns la toate aceste elemente care ar stimula creşterea economică, Valentin Lazea susţine necesitatea îmbunătăţirii gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru a compensa intrările reduse se investiţii străine directe, stimularea rămânerii în cadrul forţei de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile şi dornice să muncească, dar şi investiţiile în învăţământ.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2014

Lăsați un comentariu