Lovite de primul val al coronavirusului în primăvară și luptându-se cu un al doilea val în toamnă, întreprinderile europene au înregistrat o scădere dramatică a producției, declinul atenuîndu-se în ultimele luni. Și, în timp ce revenirea a fost mai puternică decât era de așteptat, dar inegal, cu sectoare descurcându-se mai bine decât altele, incertitudinea continuă să tulbure viitorul producției în UE.
Pe măsură ce pandemia a atins primul său vârf la începutul anului 2020, producția industrială din UE a scăzut cu 27,6 la sută în aprilie față de luna din anul precedent.
În țările care au impus închiderea fabricilor și a altor afaceri, cum ar fi Spania, Franța și Italia, producția a avut cele mai mari scăderi (peste 40% în cazul Italiei). Prin comparație, țările care au menținut liniile de asamblare- Germania și Suedia, de exemplu- s-au descurcat mai bine.
Evoluția producției industriale
Potrivit ultimelor date, producția industrială era încă în scădere, în octombrie, față de anul trecut în 15 state membre UE și în Marea Britanie.
După șocul inițial, pe măsură ce anul a progresat, în UE fabricile s-au redeschis și au fost ”reparate” lanțurile de aprovizionare, iar producția a crescut mai repede decât se aștepta.
Mai jos, evoluția producției industriale în UE și în România, în grafice realizate de Politico.
În octombrie – cele mai recente date publicate de Eurostat- producția industrială se situa cu 3,1 procente mai jos decât aceeași lună a anului precedent. Totuși, producția industrială ar putea scădea în continuare în restul anului, întrucât al doilea val al pandemiei este încă în derulare în multe țări ale UE și impactul său complet nu este încă înregistrat în date.
Un an rău
Între ianuarie și octombrie, 9 state UE și Marea Britanie au avut un indice mediu lunar de producție mai mic decât în 2015. În 2019, doar două țări din UE au produs mai puțin decât în 2015.
Mai jos, indicele mediu lunar al producției, comparativ cu valoarea din 2015.
În ansamblu, indicele de producție al UE a scăzut în primele 10 luni ale anului 2020, la 95,8, comparativ cu 105,6 pentru tot 2019. Țările în care populația a fost masiv infectată cu coronavirus – Italia, Franța, Spania și Marea Britanie – au fost printre cele mai afectate și în ceea ce privește producția industrială.
Evoluția producției industriale pe sectoare
Companiile farmaceutice din UE sunt câștigătoarele previzibile în criza sanitară, înregistrând o creștere cu 5,1% a producției din ianuarie până în octombrie, comparativ cu aceeași perioadă de 10 luni din 2019. Cererea de ingrediente farmaceutice, precum și substanțele chimice utilizate pentru producerea de solvenți și dezinfectanți, determinată de pandemie, a fost deosebit de ridicată din cauza întreruperii lanțurilor globale de aprovizionare, care a împins guvernele UE să crească producția internă pentru aceste produse, precum și pentru ventilatoare.
În graficul de mai jos, cele 10 sectoare care au înregistrat în 2020 cele mai mari creșteri ale producției, între ianuarie și octombrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, în țările UE-27 combinate.
În UE, exploatarea minereurilor metalice a crescut cu 0,7% în primele 10 luni ale anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Alte sectoare care s-au descurcat bine, sau nu au suferit atât de mult în timpul pandemiei, includ tutunul și prelucrarea alimentelor – două sectoare pentru care cererea a rămas relativ puternică.
Alte sectoare însă au suferit anul acesta. În graficul de mai jos, cele 10 sectoare care au înregistrat în 2020 cele mai mari scăderi ale producției, între ianuarie și octombrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, în țările UE-27 combinate.
Cu magazinele închise, cu oamenii închiși acasă, cererea de îmbrăcăminte și de automobile noi a scăzut.
În contextul afirmării ambițiilor ecologice europene, eventuala notă pozitivă: extracția combustibililor fosili a înregistrat o scădere severă (petrolul și gazele au scăzut cu 23,7 la sută, extracția cărbunelui și a lignitului a scăzut cu 20,7 la sută).
Analiștii cred că industria nu are viitor bun deoarece pandemia a redus cererea de petrol pe termen lung cu 2,5 milioane de barili pe zi, accelerând astfel tranziția energetică.
