Un număr de nouă sectoare economice urmează să implementeze acțiuni specifice pentru ca România să accelereze tranziția către economie circulară.
Guvernul urmează să aprobe în ședința de săptămâna aceasta Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară (PAEC). Este un plan lucrat aproape 2 ani de un colectiv condus de consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul SGG.
Planul propune și descrie acțiuni concrete pentru promovarea tranziției către economie circulară în România.
(Descărcați AICI Planul de acțiune)
Care vor fi pionierii economiei circulare din România
Strategia națională privind economia circulară, adoptată de guvern în 2022, a selectat nouă sectoare cu cel mai mare potențial de circularitate în economia românească. Acestea sunt:
- agricultură și silvicultură
- auto
- construcții
- alimente și băuturi
- ambalaje( sticlă, hârtie, materiale plastice, lemn, metal)
- textile
- echipamente electrice și electronice, inclusiv baterii
- deșeuri
- apă și ape uzate
Planul prezintă și descrie 52 de acțiuni prioritare în aceste sectoare, acțiunile fiind ordonate în funcție de:
- fezabilitatea implementării
- urgența și potențialul de a accelera tranziția spre economie circulară
- relevanța pentru respectarea directivelor UE și pentru atingerea obiectivelor naționale
- existența de bune practici în statele UE
Exemple de acțiuni prioritare
Între acțiunile prioritare se numără:
- Creșterea gradului de utilizare a biomasei provenite din activități agricole și forestiere pentru producerea de energie și biofertilizatori (orizont de timp 2024 – 2030, finanțări prin PAC, PNRR și investiții private)
- Construcția de centre logistice și infrastructură de depozitare/distribuție a produselor agrosilvice și alimentare (orizont de timp 2024 – 2030, finanțări prin Fondul European Afaceri Maritime, PNRR și investiții private)
- Centre de dezmembrări auto cu înaltă tehnologie pentru recuperarea de piese și materiale funcționale (orizont de timp 2024-2029, finanțare fonduri UE de Mediu, Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul de Modernizare, fonduri guvernamentale centrale și locale)
- Formare profesională a viitorilor ingineri și tehnicieni (orizont de timp 2024-2029, finanțare Ministerul Educației)
- Sistem național de colectare, sortare și valorificare deșeuri textile și îmbrăcăminte uzată (orizont de timp 2024-2030, finanțare de la bugetul de stat, PNRR, bugete locale, producători)
- Introducerea pașaportului digital al produsului (orizont de timp 2024-2031, finanțare programe multianuale 2021-2027, investiții producători)
- Creșterea ratei de colectare a deșeurilor electrice/electrocasnice (orizont de timp 2024-2026, finanțare PNRR)
- Sistem de plată ”plătește cât arunci” (orizont de timp 2024-2027, finanțare fonduri multianuale UE, buget de stat, bugetele locale)
Urmează un val de modificări legislative
O parte semnificativă dintre acțiunile prioritare (38%) se referă la modificări legislative, de reglementare și/sau de politici. Restul acțiunilor de concentrează pe:
- dezvoltarea infrastructurii, inclusiv cea digitală – 23%
- suport financiar pentru sectorul privat – 11%
- educație și formare profesională – 9%
- campanii se sensibilizare și conștientizare – 7%
- monitorizarea implementării legislației – 6%
- cercetare, dezvoltare, inovare – 6%
Economia circulară – de unde pleacă România
Acșiunile prioritare descrise mai sus urmează să fie implementate în majoritate în următorii 2 – 6 ani.
România este abia la începutul tranziției de la o economie liniară la una circulară. În prezent, potrivit datelor Băncii Mondiale, economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%. Același procent este evidențiat și de Eurostat.
Un prim pas important în îmbunătățirea acestui indicator urmează să fie făcut pe 30 noiembrie 2023, când va intra în funcțiune sistemului SGR pentru preluarea ambalajelor returnabile.
***
