Recensământul Populației și Locuințelor din România se va desfășura anul viitor, în premieră, în sistem mixt, prin colectare directă de date de la populație, inclusiv autorecenzare, și colectare indirectă, din surse administrative.
Peste 513 milioane de cetățeni europeni vor fi recenzați anul viitor, în Uniunea Europeană, primele date fiind așteptate la finalul lui 2021.
În Uniunea Europeană, recensămintele se desfășoară în același an, o dată la un deceniu.
„Marele pas” făcut de România în ultimii 10 ani, scurși de la recensământul precedent și marcați de o digitalizare accelerată la nivel global, este acela că scapă de formularele tipărite.
Va fi o colectare directă asistată de computer, adică operatorii de teren vor introduce datele direct în baza de date, cu ajutorul tabletelor.
Eficiența ultimei modalități va fi probabil foarte redusă, în contextul nivelului de digitalizare deosebit de scăzut al instituțiilor românești.
Interconectarea ar reduce semnificativ costurile recensământului, dar întârzie
Conducerea Institutului Național de Statistică speră însă că, până la vară, INS va reuși să se conecteze, după ani de eforturi de negocieri cu ministerele, la bazele de date ale Ministerului Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației.
Ministerul de Interne, deținătorul bazei de date despre care se crede că are cele corecte date, încă nu a fost convins să accepte interconectarea.
Cea mai mare provocare în administraţie este să pui instituţiile să interconecteze bazele de date, declara la începutul acestui an ministrul Muncii, Violeta Alexandru. “Energia pe care o investesc oamenii din sistem în a-ţi demonstra cum nu se poate, este incredibilă”,spunea aceasta.
”Unii își măsoară puterea în funcție de exclusivitatea pe care o au asupra bazei de date,” adăuga Violeta ALexandru.
Estimarea maximală a costurilor Recensământului 2021 este de 402 milioane de lei, sumă ce se va reduce în funcție de cele cum vor evolua două dintre cele trei modalaități de colectare:
- autorecenzarea (în rural, doar 50% din locuitori au trimis un email în trei luni, anul trecut, și numai 22,4% au încărcat o aplicație simplă – fotografie, piesă muzicala etc. – pe o rețea socială)
- datele extrase din bazele de date administrative (dar interconectarea pare o misiune imposibilă în România)
Spre deosebire de România, Estonia estimează că Census 2021, primul realizat exclusiv din date administrative, va fi o nouă poveste de succes datorată digitalizării avansate a statului. Toate cele trei state baltice vor trece acum la recensământul pe baza registrelor naționale, mult mai ieftine și rapide.
Autorecenzarea va dura două luni
Recenzarea s eva face în România în sistem combinat, cu autoînregistrare (CAWI) şi intervievarea faţă-în-faţă asistată de computer (CAPI), şi cu preluarea datelor din surse administrative. Se estimează o economii de resurse importante, mai ales în contextul economic actual.
Interviurile faţă-în faţă, asistate de calculator, vor fi mult mai reduse ca număr, autoritățile sperând că va crește semnificativ ponderea formularelor completate de populație.
Autorecenzarea se poate realiza:
- de pe echipamentul propriu al persoanei care se auto-recenzează sau al gospodăriei din care aceasta face parte
- de pe echipamente puse la dispoziție de către UJIR-uri prin intermediul primăriilor și instalate în spații special amenajate
Colectare indirectă (folosită în cazul gospodăriilor unde nu va fi găsită nicio persoană, dar și atunci când autorecenzarea va fi greșită sau incompletă) se va realiza din surse administrative, prin completarea răspunsurilor la unele întrebări din formularele electronice de către INS cu informaţiile identificate în baze de date ale unor instituţii centrale şi locale – surse administrative.
Cum se va face autorecenzarea:
Fiecare persoană cu reşedinţa obişnuită în România „trebuie să se autorecenzeze” accesând pe Internet propriul formular individual, pe baza unui nume de utilizator şi a unei parole.
Formularul va fi deja parțial completat, cu date obţinute prin colectarea indirectă.
După deschiderea formularului, persoanele pot executa următoarele intervenții:
- să modifice informaţii deja completate în formular prin colectarea indirectă din surse administrative (întrucât nu corespund cu realitatea)
- să completeze adresa reşedinţei obişnuite în cazul în care aceasta nu corespunde cu adresa de domiciliu
- să completeze răspunsurile la toate întrebările din formularul individual
- să completeze răspunsurile la toate întrebările din formularul gospodăriei din care face parte, dacă acesta nu a fost completat deja de un alt membru al gospodăriei
- să completeze răspunsurile la toate întrebările referitoare la clădirea în care este amplasată locuința, în cazul în care răspunsurile la aceste întrebări nu sunt deja completate
Instituțiile care vor furniza date INS-ului:
- consiliile judeţene
- Agenţia Naţională de cadastru şi Publicitate Imobiliară
- ministerele care deţin surse administrative sau gestionează date privind persoanele, clădirile, locuinţele, spaţiile colective de locuit, gospodăriile şi familiile
- alte instituţii publice de interes naţional sau local.
Calendarul recensământului:
- în iunie și iulie sunt colectate datele din surse administrative
- în august și septembrie are loc autorecenzarea
- în septembrie și octombrie se va desfășura recensământul pe sistem clasic, pe teren, colectarea prin interviu față-în-față asistată de calculator
Persoane absente de la domiciliu
Ca și până acum, persoanele absente temporar din gospodărie sunt înregistrate la reşedinţa lor obişnuită, pe baza
informaţiilor furnizate de celelalte persoane din gospodărie sau a informaţiilor furnizate local, de administratorii de bloc, vecini, rude, cunoștințe, în măsura în care dețin aceste informații.
Recensământ de probă, în noiembrie
Pentru verificarea practică a conţinutului formularelor, a instrucţiunilor, a programului de recenzare şi de prelucrare, precum şi a măsurilor organizatorice, va fi organizat în primele două săptămâni ale lunii noiembrie 2020.
Și participarea la recensământul de probă este obligatorie.
Cheltuieli de trei ori mai mici în Letonia, care va avea primul recensământ cu date exclusiv din registre
În condițiile reticenței crescânde a populației în fața operatorilor, Comisia Europeană a recomandat folosirea intensivă a bazelor de date și reducerea pe cât de mult posibil a interviurilor față-în-față.
În Europa, statele nordice realizează recensământul din date administrative, așa cum au făcut și în 2011, întrucât au baze de date și registre ce permit acest lucru. Metoda implică o mare acuratețe și costuri mult reduse.
Statele europene care au avut acest tip de recensământ și în 2011: Austria, Belgia, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Islanda, Țările de Jos, Suedia, Slovenia.
Statele europene care vor avea un astfel de recensământ începând cu 2021:
Estonia, Letonia, Lituania și Spania.
În Letonia, costurile recensământului vor fi de trei ori mai mici, decât în varianta tradițională, iar datele vor fi colectate din 40 de varii registre.
Va urma o evaluare a acurateței informațiilor.
Povestea de succes a Estoniei a început în urmă cu peste un deceniu
Estonia, una dintre cele mai digitalizate țări, a început demersul trecerii la recensământ fără interviuri față-în față imediat după Census 2011, iar directorul general al institutului de statistică național declara anul trecut că recensământul populației și locuințelor 2021 va fi următoarea poveste de succes a țării.
Anul trecut s-a încheiat un deceniu de când a început pregătirea acestei operațiuni, de către experți în tehnologie și analiști, asistați de specialiști din Țările de Jos, care le-au oferit ajutorul lor bazat pe experiența de peste trei decenii a acestei țări.
Echipa a creat un model pentru îmbunătățirea calității datelor din registrele naționale și a dezvoltat soluții originale pentru depășirea blocajelor apărute în recensământul bazat pe registre.
Sistemul de registre naționale al Estoniei este în prezent unul dintre cele mai bune din lume, potrivit șefului Statisticii din această țară baltică.
