sâmbătă

16 martie, 2024

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

25 august, 2019

Funcționarii publici din România, fie la nivel central sau local, nu resimt, deocamdată, presiunea tranformărilor digitale pe care, de altfel, le vedem și le „prindem” din mers – în mediul economic privat și în viața personală – în fiecare zi.

Președintele Institutului Național de Administrație (INA), Pavel Năstase, a explicat pentru CursDeGuvernare că din punctul său de vedere necesitatea este evidentă și că pregătește modificări și programe care impun funcționarilor să dețină competențe digitale, atunci când se angajează și intră în sistem.


Pe de altă parte, pentru cei care sunt deja în sistem, obligațiile de a se adapta și a învăța noi tehnologii pentru a ține pasul cu dinamica pieței nu sunt explicite.

INA are în ofertă cursuri de perfecționare și specializare pe diferite nivele de competențe digitale, dar solicitările din partea funcționarilor sunt, per ansamblu, puține.

Tehnologia informațiilor și comunicațiilor este încă un domeniu destul de jos pe lista priorităților instituțiilor publice și încă nu există modalități clare a de a impune acestora să își instruiască angajații pentru a ține pasul cu noile tehnologii și cu procesele de digitalizare care demarează, chiar dacă timid, la nivelul administrației centrale și locale.

Un set de rapoarte, relevant în acest sens: rapoartele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, din 2012 și până în 2019, publicate pe website-ul official (LINK aici).


Aceste rapoarte indică opțiunile de perfecționare ale funcționarilor publici, centralizate la nivel local și național. Tehnologia informațiilor și comunicațiilor a reprezentat un procent extrem de mic, în toți cei 7 ani analizați, variind între 14% (2021) și  8% (2019), fiind chiar în scădere, în mod surprinzător. (În foto: opțiunile de perfecționare raportate în 2018 de autorități publice centrale și locale. )

Cu două precizări:

1) În anul 2018, la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, au fost primite 224 de raportări, adică numai 5,15% din totalul de 4349 de autorităţi şi instituţii publice.

2) Nu sunt reflectate, în aceste rapoarte, și programele de formare derulate efectiv, ci doar opțiunile funcționarilor.

Cel mai probabil, aceste cifre au legătură și cu faptul că ultimul Ordin care stabilește prioritățile de formare la nivelul administrației publice nu include domeniul IT&C. Vezi Ordinul, care datează din 2015, și lista domeniilor prioritare, aici: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167004.

Cine și cum pregătește funcționarii publici pentru a ține pasul cu „era digitală”?

Pavel Năstase, președintele Institutului Național de Administrație, a oferit câteva răspunsuri cu relevanță pentru modul în care a fost abordată instruirea funcționarilor și ce schimbări se văd la orizont.

„Pentru a-ți păstra un loc de muncă trebuie să fii bine pregătit și să accepți toate instrumentele de care ai nevoie pentru a răspunde cerințelor cetățenilor. Nu este potrivit pentru un funcționar să aibă o atitutine reticentă. Problema este că trebuie introdusă o anumită obligativitate ca funcționarii publici să facă această pregătire sau să aibă aceste competențe.”

O inițiativă de a sublinia importanța competențelor digitale a existat în 2003, când activitatea INA era la început. Pavel Năstase vorbește despre un ordin emis în acel an care spunea ca toți funcționarii publici din România să umeze cursuri de certificare a competențelor digitale. (Documentul din 2003 – aici- link).

În acea perioadă, competențele digitale puteau fi atestate numai prin ECDL (European Computer Driving License), fiindcă era sistemul recomandat la nivel european. Ordinul este valabil și acum, nu a fost modificat în ultimii 16 ani, dar nu este clar cât și cum a fost respectat. Nici nu sunt date exacte privind numărul total de funcționari care au urmat instruire și au primit certificate de competențe digitale, în tot acest timp.

Potrivit lui Pavel Năstase, cererea era foarte ridicată la început, cu mai bine de 15 ani în urmă.

Cum pot fi determinați funcționarii să se instruiască în domeniul digital ?

„Acum lucrez la modificarea acestui ordin fiindcă lucrurile între timp au evoluat. Au apărut alte competențe necesare și alți furnizori de certificare. Va fi un nou Ordin al MDRAP în care vom centraliza toți furnizorii de competențe digitale și de certificare a competențelor digitale. Prin acesta, să impunem conștientizarea, în rândul autorităților publice centrale și locale, că există această cerință.”

Apoi, mai explică acesta, „Vom găsi o abordare prin care să reintroducem această obligativitate. Astfel, când se scoate un post la concurs, în cerințele legate de acel post să fie incluse competențele digitale necesare. Candidații pot obține certificările la furnizorii pe care i-am identificat. Totodată, INA poate croi programe de training în vederea certificării”.

Dacă această abordare va reprezenta soluția pentru posturile scoase la concurs, nu este la fel de simplu să fie obligați care sunt deja în sistem ? „Ei pot merge să obțină certificare pentru un nivel superior de competențe”, spune Pavel Năstase.

„Noi, INA, trebuie să încurajăm certificarea funcționarilor și trebuie să le explicăm care ar fi competențele digitale pe diverse niveluri în cadrul ierarhiei pentru funcția publică și, în al doilea rând, să oferim programme de training în vederea pregătirii.”, mai spune președintele instituției.

Ce programe de instruire se găsesc la INA 

Acesta a mai explicat că INA are, în oferta de programe din anul 2019, mai multe cursuri pe domeniul competențelor digitale. Acestea variază de la „pregătire pentru obținerea permisului ECDL complet” până la securitate cibernetică și securitatea sistemelor informatice. Totul este ca funcționarii să fie interesați și să vină să le solicite. Până acum, solicitările au fost în număr foarte mic.

Un program complex este derulat pentru cei care candidează pentru a deveni înalți funcționari publici. Exemplu de tematică:

  • Administrația publică electronică (sisteme online, sisteme e-guvernare).
  • Analiza de nevoi și definirea de specificații pentru activitățile digitale.
  • Sisteme informatice proprietare vs. sisteme informatice open source.
  • Securitatea sistemelor informatice specifice administrației publice.
  • Infrastructuri informatice tip cloud.
  • GDPR pentru activități informatice.
  • E-democracy.
  • Smart city.

Pentru acest tip de programe, care se adresează funcționarilor în poziții de conducere, interesul este mult mai crescut, fiind un număr limitat de locuri – au existat 100 de absolvenți în 2018 și 52 în 2019.

(Detalii despre programele și proiectele INA – în documentul atașat – CLICK AICI)

Înainte de reînființarea INA, în anul 2017, a existat un proiect realizat pe fonduri europene de către ANFP pentru certificare ECDL a persoanelor din administrația publică, prin care au fost formați în perioada 2009-2015 circa 11.732 de funcționari publici.

Per ansamblu, acestea sunt datele disponibile privind programele derulate de instituțiile de resort.

Un aport semnificativ la instruirea funcționarilor au avut-o, pe de altă parte, componentele de instruire incluse în proiectele IT furnizate de companii private, instituțiilor de stat.

Costin Matache, strategic projects manager la Trencadis explică:

„Proiectele de IT contractate de instituțiile publice au și o componentă de instruire specifică pentru sistemul implementat, deci instruirea personalului nu se rezumă doar la elementele de bază privind utilizarea tehnologiei informației. În mod cert, au fost instruiți zeci de mii de oameni prin proiectele de implementare de sisteme”.

În ceea ce privește proiectele în care INA este implicată și care vor avea un impact asupra competențelor digitale la nivelul administrație publice, acestea se află în curs de implementare sau contractare, mai transmit reprezentanții INA pentru CursDeGuvernare.ro

Cine îi instruiește pe funcționarii publici ? Cum este evaluată eficiența instruirii ?

Cine sunt instructorii care susțin cursurile de digitalizare și IT&C la INA? Răspunsul președintelui Pavel Năstase:

„Noi suntem o școală fără profesori ceea ce este un mare avantaj, pentru că putem în fiecare an să îi luăm pe cei mai buni. Avem o procedură internă și luăm practicieni, oameni care lucrează deja în administrația publică. Predau oameni care ocupă funcții de conducere, care sunt foarte buni pe domeniul lor și care vin și predau și spun din experiența lor practică. Pe zona digitală sunt oameni din Ministerul Comunicațiilor, dar nu numai, și cei care lucrează cu sistemul informatic de la sănătate, sau cel de la taxe etc. Avem un sistem de selecție al lor – o comisie de selecție. Cei interesați se înscriu online, sunt selectați de către această comisie. Pentru selecție, se pune accent pe experiența și expertiză”, explică președintele INA.

După selecție, se formează echipe pe domenii și când apare un grup de cursanți este selectat un formator care este disponibil într-o anumită perioadă. Baza asta de date e deschisă în permanență, cine dorește se poate înscrie.

Evaluările de impact, proiect în fașă

Președintele INA a mai declarat pentru CursDeGuvernare că „are ideea introducerii evaluărilor de impact”. Adică, practic, să analizeze la nivel de sistem efectul programelor de instruire pe care le-au urmat funcționarii.

„O persoană a urmat un curs, apoi merge înapoi la locul de muncă, spre exemplu la primărie, și începe să lucreze. Dorim să venim după o perioadă, să spunem, câteva luni, și să întrebăm instituția: au fost folositoare cursurile urmate? A făcut angajatul progrese? Sunt evaluări de impact. În acest moment nu există, dar am această idee și vreau să o implementez”, spune Pavel Năstase.

Perspectivele instruirii pe competențe digitale cu sprijinul fondurilor europene: 6 miliarde euro pentru „smarter Europe”

Roxana Mînzatu, ministrul fondurilor europene, a declarat pentru CursDeGuvernare că, poate, în viitoarea perioadă de programare 2021-2027 va fi prinsă și instruirea funcționarilor pentru a dobândi competențe digitale în cadrul unui program de finanțare.

„Este vorba de un numit nivel de competențe, nu este suficient să vorbim despre a opera pe computer, a crea documente in word sau excel. Este vorba despre o altă abordare. Va fi vorba de administrare de rețele, de administrare baze de date, abilități tehnice complexe. Avem un exemplu concret, din MFE: orice platformă digitală în care cetățeanul practic relaționează cu computerul trebuie să aibă în spate echipe de oameni permanent angrenați în ceea ce se întâmplă acolo, să răspundă la solicitări, să formuleze răspunsuri, să direcționeze pe fluxul de rezolvare, până la urmă trebuie o combinație, a abilităților tehnice cu cele specifice domeniului”, spune Roxana Mînzatu.

Aceasta a mai exolicat că, pentru viitorul cadru financiar european, România nu va mai avea un program dedicat capacității administrative. Dincolo de asta, programele încă nu sunt scrise, nu este clar încă modul în care se pot prinde astfel de priorități în programe.

„Vor exista bani pentru conceptul smarter Europe, zona de inovare, promovat la nivel european, unde se finanțează inclusiv digitalizarea, acolo vor fi 6 miliarde de euro pentru România pe care trebuie să le gândim, să le alocăm pe programe și să fie cheltuite cu folos. Programul de competitivitate va avea un viitor foarte bun din punct de vedere al bugetului. Este posibil, dar deocamdată nu putem promite o linie de finanțare dedicată funcționarilor publici pe noul cadru financiar. Depinde de nevoi și cum vor fi acestea identificate. Eu sper să avem continuitate în această prioritizare a digializării”, a mai spus ministrul de resort.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: