vineri

29 martie, 2024

Just Business

O interfață între Economie și viața afacerilor

7 aprilie, 2020

Mediul de afaceri cere autorităților statului român să regândească modul în care intervine în sprijinul economiei și să se comporte ”precum un coacționar responsabil în toate companiile românești”.

Romanian Business Leaders, împreună cu 10 organizații de business și 200 de antreprenori semnatari în nume personal, a transmis Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului și principalelor partide un ”Apel pentru salvarea economiei”, în care prezintă o serie de propuneri susținute cu argumente.

În rezumat, solicitările și argumentele:

  • La nivelul actual al PIB-ului nominal al României și impactului estimat, intervenția de stat în economie să fie substanțială, propunerea noastră fiind de până la 15% din PIB – ca. €30 miliarde €


Argument A: Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de baza, ci un scenariu optimist

Argument B: Pactul de Stabilitate și Creștere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce România este în continuare una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE la nivel guvernamental- datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condițiile în care media la nivelul UE era de ca. 85% din PIB-ul Uniunii

Consecințe imediate: În lipsa unei intervenții MASIVE și RAPIDE, estimăm că multe companii românești insuficient capitalizate nu vor putea supraviețui acestei crize

Consecințe post-criză: O intervenție substanțială a statului acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune (sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) și să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creștere de la an la an, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca economie, competitivitate globală etc.

  • Aparatul de stat trebuie adaptat


Argument: Exista riscul ca această criză să devină o dovadă în plus a faptului că statul nu își asumă responsabilitatea necesară atât față de angajații din mediul privat, cât și față de cei de la stat. Reducerea cheltuielilor aparatului de stat trebuie să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criză. 

Concluzie: Vă propunem crearea unui grup de criză economică la care să adere toți cei care pot contribui la soluții (Guvernul României, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) și care, luând în calcul propunerea de mai sus să o analizeze în baza cifrelor reale din economie și să dea un răspuns dacă și în ce măsură o „terapie de șoc”, așa cum o vede mediul de afaceri este posibilă și viabilă și în România, similar cu alte state.

(Descărcați AICI textul integral al Apelului)

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Mai rizind, mai glumind, cu o asemenea sustinere mediul privat, dar de fapt nimeni in tara, n-ar trebui sa mai lucreze. Ba chiar ar fi mai eficient sa nu mai lucreze nimeni. :))
    Oamenii astia plini de idei, ca sa nu-i caracterizez altfel, mereu scot in evidenta datoria publica relativ mica si nu vad dobinda pe care o plateste tara pentru aceasta datorie, cca 3 mld de euro/an. Daca ne gindim si la dobinzile pe care le plateste populatia, per total ne apuca ameteala.
    Si toate ar fi cum ar fi, adica „toate le-am trăi ușor”, dar ce s-a ales de datoria publica existenta? S-a furat.
    Ce s-ar alege de alte 30 mld euro nou imprumutate. Sigur s-ar fura.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Mai rizind, mai glumind, cu o asemenea sustinere mediul privat, dar de fapt nimeni in tara, n-ar trebui sa mai lucreze. Ba chiar ar fi mai eficient sa nu mai lucreze nimeni. :))
    Oamenii astia plini de idei, ca sa nu-i caracterizez altfel, mereu scot in evidenta datoria publica relativ mica si nu vad dobinda pe care o plateste tara pentru aceasta datorie, cca 3 mld de euro/an. Daca ne gindim si la dobinzile pe care le plateste populatia, per total ne apuca ameteala.
    Si toate ar fi cum ar fi, adica „toate le-am trăi ușor”, dar ce s-a ales de datoria publica existenta? S-a furat.
    Ce s-ar alege de alte 30 mld euro nou imprumutate. Sigur s-ar fura.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: