(1857-1929), economist american, considerat cel mai spiritual reprezentant al instituţionalismului protestatar american. Prin
cunoscuta sa carte, “The Theory of the Leisure Class” (Teoria clasei fără ocupaţie, publicată în anul 1893 şi tradusă adesea ca “Teoria clasei de huzur”) şi prin lucrarea “The Theory of Business Enterprise” (Teoria întreprinderii de afaceri, 1904), el apare drept un analist al capitalismului şi al crizelor. De fapt, el propune o critică virulentă a unor comportamente reale, bine evidenţiate de modelele raţionale imaginate de către economişti. După T. Veblen, oamenii de afaceri sunt departe de a fi exemple de raţionalitate economică perfectă. Aceştia, spunea el, nu sunt decât nişte “hoţi la drumul mare”; din fericire, dincolo de această lume mai puţin recomandabilă există tehnica, maşina, care obligă omul să măsoare şi să calculeze. În ultimele sale lucrări, “Inginerii şi sistemul de preţuri” (1921), “Proprietarul absenteist şi întreprinderea privată” (1924), T. Veblen anunţa o lume în care economiştii şi inginerii guvernează economia şi acaparează puterea. El pregătea “era organizatorilor” descrisă de Burnham sau “tehnostructura” lui Galbraith. El va face din tehnologie şi ştiinţă marile forţe ale schimbării.
