situaţie a producţiei şi a pieţei caracterizată prin existenţa unei singure firme sau a unui număr foarte redus de firme ofertante care dispun şi se folosesc de factori naturali cu calităţi deosebite, de terenuri fertile, de zăcăminte bogate, de căi de transport favorabile etc., inaccesibile celor- lalte firme. De regulă, firmele deţinătoare au un avantaj de cost care le revine integral. Fac excepţie situaţiile când exploatarea unor asemenea resurse este monopol de stat (gazul metan, sarea, cărbunele etc.) şi când de avantajul de cost poate beneficia întreaga populaţie (v. Rentă funciară).