latură a unităţii dintre inducţie şi deducţie, constând în modul de a raţiona, de a cerceta şi de a expune rezultatele cercetării prin trecerea de la particular la general, de la acte şi fapte economice relativ izolate la generalizări teoretice, la fundamentarea şi formularea de concepte, principii şi legi economice. M.i. este operaţiunea intelectuală de cunoaştere a esenţei sau a principiilor economice plecând de la observarea atentă a fenomenelor, faptelor şi actelor corespunzătoare. De fapt, inducţia şi deducţia nu se constituie în două metode de cercetare distincte, ci sunt laturi ale uneia şi aceleiaşi metode. Charles Gide preciza că inducţia şi deducţia formează o singură metodă, care presupune trei etape: (a) observarea faptelor, fără o idee pre- concepută; (b) imaginea unei explicaţii generale, pe baza fondului de cunoaştere existent; (c) verificarea consistenţei acestei ipoteze, aprecierea corespon- denţei sau necorespondenţei faptelor cu legile şi conceptele imaginate şi propuse.
