expresie metaforică potrivit căreia forţe nevăzute ale economiei fac posibilă, în mod spontan, armonizarea cererii cu oferta, în condiţiile în care fiecare agent economic îşi urmăreşte propriul interes, astfel încât să se obţină un rezultat dezirabil din punct de vedere social. Preţurile servesc ca semnale ale pieţei, care orientează comportamentul agenţilor economici. Conceptul a fost formulat de
Adam Smith pentru a descrie modul în care funcţio- nează economia de piaţă. Ideea m.i. formează baza teoriilor neoclasice referitoare la echilibrul general şi la optimul paretian.
