presupuneri enunţate pe baza unor fapte cunoscute, puse în evidenţă de analiza corelaţiei existente între investiţia în capitalul uman şi starea generală a economiei. J.P. Matilla a reliefat că, în condiţii de recesiune, se manifestă două efecte mai semnificative: efectul lucrătorului descurajat şi efectul lucrătorului suplimentar. Efectul lucrătorului descurajat arată că, atunci când nu se mai pot găsi locuri de muncă disponibile (ca urmare a recesiunii), lucrătorii descurajaţi pe piaţa muncii decid să-şi continue studiile. Ipoteza lucrătorului suplimentar sugerează că, atunci când situaţia familială a unui individ devine mai precară, întrucât unul din părinţi devine şomer, tinerii au, de regulă, tentaţia de a între- rupe şcoala şi de a încerca să pătrundă pe piaţa muncii (v. capital uman).
