operaţiune prin care statul se implică direct şi indirect în mecanismul complex de organizare şi funcţionare normală economico-socială. Prin aceasta statul urmăreşte să corijeze eşecurile economiei de piaţă şi să susţină desfăşurarea favorabilă economico-socială. Statul asigură, în mod democratic, cadrul juridic/legislativ pentru realizarea activităţii economice şi condiţiile de exercitare a liberei iniţiative de către agenţii economici. De ase- menea, în anumite împrejurări, ia măsuri pentru a susţine economia în ansamblu sau numai unele domenii şi zone, acordă subvenţii, mediază în conflictele de muncă. Statul se implică pentru: satisfacerea nevoilor colective; producerea de bunuri materiale şi servicii de interes economic general; ameliorarea mecanismelor pieţei în vederea realizării obiectivelor fundamentale ale naţiunii; corectarea efectelor negative ale repartiţiei prin piaţă, procedând la redistribuirea veniturilor în societate. Astfel, statul apare în diferite ipostaze, ca: producător şi con- sumator, partener în operaţii de schimb, titular unic la emisiune de monedă, realizator principal al protecţiei sociale şi responsabil al executării bugetului etc. (v. Eşecul pieţelor, Politică economică, Politică socială).