curent de analiză econo- mică care s-a dezvoltat în S.U.A., începând cu anii ‘20, ca reacţie la dominaţia teoriei neoclasice. I. se opune, în particular, abordării deductive şi abstracte specifice teoriei dominante. Adepţii i. propun dezvoltarea analizei pozitive, deoarece, spun ei, legea economică nu este adevărată (consistentă) decât într-un cadru instituţional dat, iar o instituţie este, în fapt, codificarea juridică a unor cutume şi tradiţii, care, la rândul lor, sunt produse ale istoriei. Există o anumită filiaţie de idei între i. şi Şcoala istorică germană. Figura cea mai reprezentativă a acestui curent de gândire economică este Th. Veblen (1857-1929), care, între altele, a fundamentat conceptul de consumaţie ostentativă (v. Istoria gândirii economice).
