(1838-1907), academician şi profesor universitar la Bucureşti, personalitate proeminentă a culturii româneşti progresiste, de formaţie enciclopedică, lingvist, folclorist, scriitor, istoric. A condus numeroase reviste, printre care revistele istorice “Columna lui Traian”; “Arhiva istorică a României”. Militant unionist, gândea că odată realizată unirea cea mică este de realizat în viitor şi unirea cea mare, prin reconstituirea “anticului mozaic” al Daciei. B.P. Haşdeu a avut însemnate preocupări în domeniul gândirii economice, abordată prin optica burgheziei industriale în formare în ţara noastră. B.P. Haşdeu a criticat înapoierea economică a României de atunci şi teoria “România – ţară eminamente agrară”, pe care a considerat-o o prejudecată; a semnalat pericolele cu care era confruntată o ţară exclusiv agricolă; a militat pentru dezvoltarea industriei naţionale şi pro- tejarea ei de concurenţa străină, combătând liberalismul economic al economiştilor din Europa Occidentală, arătând interesele ce stăteau la baza lui. op. economice: “Ce este concurenţa?” (1866);
“Agricultura şi manufactura” (1869); “Ocnele din România” (1870); “Moşiile Statului Român” (1871).
