efecte generate
de activităţi ale căror costuri private sunt mai reduse
decât costurile sociale, acestea din urmă cuprinzând
şi costurile externe suportate de o terţă parte. E.n.
evidenţiază mecanismul costurilor (oferta) acelui bun
care prin producerea sa antrenează efecte negative
exprimate, la rândul lor, prin costuri, suportate de un
grup, o colectivitate sau de întreaga societate.
Exemplu: un produs rezultat dintr-o activitate
poluantă sau generatoare de alte efecte negative este
mai scump prin costurile pe care societatea trebuie
să le suporte. Punctul de echilibru E, corespunde unei
alocări eficiente din punct de vedere privat (industria
fiind perfect competitivă, preţul va fi egal cu costul
marginal privat (Cmg P), la un anumit output Q. E.n.
conduce însă la un cost marginal social (Cmg S),
superior Cmg P, ceea ce va genera reducerea
producţiei pentru a maximiza eficienţa, din punct de
vedere social.
