ansamblul activităţilor
economice care se desfăşoară în spaţiul rural. S-a
format în procesul diviziunii teritoriale a muncii, într-o
strânsă legătură cu delimitările administrative dintre
urban (citadin) şi rural (sătesc). E.r. este centrată pe
agricultură, dar cuprinde şi activităţile ce au ca obiect
valorificarea resurselor naturale şi a forţei de muncă
existente în spaţiul rural. Din punct de vedere
administrativ, e.r. include activităţile agricole şi
neagricole din lumea satelor, comunelor şi periferia
marilor oraşe. E.r. s-a dezvoltat odată cu progresul
agriculturii folosind în principal forţa de muncă
eliberată din producţia agricolă. Ocupaţiile specifice
e.r. sunt cele tradiţionale: meşteşugurile ţărăneşti,
artizanatul, creşterea şi valorificarea florei şi faunei
locale, care se completează şi se diversifică cu
ocupaţii noi, generate de pătrunderea civilizaţiei
materiale citadine în lumea satelor: dezvoltarea
infrastructurilor, a serviciilor şi utilităţilor cu specific
industrial. În economia contemporană, rolul e.r. se
axează pe realizarea funcţiilor ruralului: protecţia
mediului natural, dezvoltarea în strânsă armonie a
activităţilor agricole cu cele neagricole şi cultivarea
virtuţilor şi tradiţiilor vieţii rurale.
