ansamblul activi-
tăţilor economico-sociale, privite în unitatea şi
interdependenţele lor dinamice, care se desfăşoară
în cadrul naţional-statal, istoriceşte constituit, pe baza
economiei naţionale. E.n. exprimă o formă specifică
a diviziunii şi cooperării muncii, în interiorul unei
naţiuni, al unei ţări, formate în timp, ca urmare a
acţiunii conjugate a factorilor interni (naturali, social-
politici, economici) şi a interacţiunii lor dinamice cu
factorii externi, rezultaţi din diviziunea şi cooperarea
din economia mondială. În cadrul e.n., sistemul
activităţilor economico-sociale este structurat pe
sectoare economice – primar, secundar, terţiar şi
cuaternar –, pe tipuri de agenţi economici (potrivit
Sistemului Conturilor Naţionale), pe ramuri şi sub-
ramuri de activitate şi pe trepte de agregare verticală:
micro, mezo şi macroeconomică. Spre deosebire de
macroeconomie, e.n. integrează sub aspect social-
politic, naţional-statal sistemele şi subsistemele de
activităţi economice şi sociale într-o formă concret-
istorică a evoluţiei colectivităţilor umane omogene –
naţiunile.
