(1) stare de balanţă a variabilelor de pe o anumită piaţă, dintr-un anumit sector, domeniu etc. De exemplu, pe piaţa unui bun, forţele cererii şi ofertei sunt balansate atunci când cantitatea cerută este egală cu cea oferită. În acest caz, cele două forţe opuse determină cantitatea şi preţul de echilibru, iar acţiunile agenţilor economici sunt concordante şi mutuale. (2) Metodă de analiză a relaţiilor dintre variabile specifice unei pieţe (industrii), unei activităţi economice etc. În cadrul acestei analize, fiecare piaţă (industrie) este tratată ca o entitate de sine-stătătoare. În acest caz, se consideră că interdependenţele dintre diferitele entităţi ale economiei, respectiv, efectele de feed- back, sunt inexistente. În această analiză, se urmăreşte cunoaşterea comportamentului unor variabile, direcţiile şi efectele schimbărilor intervenite într-o entitate izolată de restul economiei naţionale.
