(1) dreptul patrimonial al unei persoane
fizice sau juridice (creditor) asupra altei persoane
fizice sau juridice (debitor), de executare a unei
obligaţii, de restituire a unui bun, a unei sume de
bani, de realizare a unui serviciu etc. De regulă, c.
provine dintr-un contract de vânzare, de credit, din
obligaţii legale, precum plata unor impozite şi taxe
etc. Orice c. este urmărită pe baza unei clauze
prevăzute în contract sau în reglementările juridice
în vigoare. C. este garantată cu bunuri mobile şi
imobile sau cu drepturi reale care intră în patrimoniul
debitorului. Totodată, c. poate fi înstrăinată (cedată)
altei persoane fizice sau juridice căreia titularul sau
deţinătorul său îi este debitor. C. se pot distinge după:
a) gradul de lichiditate (mai mare sau mic de un an);
b) caracterul comercial sau financiar. (2) Operaţiune
financiară. (3) Post din activul bilanţului unei firme
(v. Credit, Creditor, Debitor).
