consumul supli- mentar de factori în expresie bănească ocazionat de creşterea cu o unitate (în cazul bunurilor imperfect divizibile), de o creştere extrem de mică (infinite- zimală) a producţiei (în cel al bunurilor perfect divizibile). C.m.p. se delimitează, adică este analizat ca mărime autonomă în cadrul analizei cost – beneficiu a externalităţilor negative. În aceste condiţii, c.m.p. este mai mic decât costul marginal al bunului produs. Diferenţa arătată este însuşită de producătorul de externalităţi negative sub forma beneficiului privat (mai mare decât cel de echilibru). Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, echilibrul producătorului presupune o asemenea alocare a resurselor care să asigure aducerea c.m.p. la nivelul celui social, deci la nivelul venitului marginal. (v. costul marginal public).
