element al pieţei
educaţiei care reflectă comportamentul con-
sumatorilor de servicii educaţionale. C.e. se poate
exprima distinct în funcţie de interesul diferenţiat
manifestat pentru educaţie de diferite categorii de
indivizi şi/sau organizaţii. Din punctul de vedere al
sferei de cuprindere, c.e. poate fi: individuală,
organizaţională şi naţională. C.e. individuală este
un segment reprezentativ al cererii educaţionale care
se află sub incidenţa unui cumul de factori de
influenţă de natură complexă, cum ar fi: preţul
formării; veniturile familiale şi/sau individuale; mass-
media şi alte mijloace utilizate pentru promovarea
ofertei educaţionale; preferinţele indivizilor legat de
structura programelor educaţionale; avantajele
comparative scontate a se obţine prin înscrierea pe
un anumit traseu profesional. Se poate evidenţia şi
manifestarea unor atitudini distincte din punctul de
vedere al incitaţiei de a investi în capitalul uman, în
raport cu atitudinea în faţa riscului şi incertitudinii.
C.e. individuală poate fi formulată de: tinerii cuprinşi
încă în sistemul de învăţământ, persoanele care intră
pentru prima dată pe piaţa muncii; populaţia ocupată
(care manifestă interes, în special, pentru programe
de perfecţionare profesională, policalificare sau, după
caz, de reconversie). C.e. organizaţională depinde,
de asemenea, de un set de factori de natură complexă,
în cadrul cărora un loc distinct îl deţin salariul şi durata
estimativă a rămânerii unui angajat în cadrul
organizaţiei. O serie de autori de marcă, din rândul
cărora evidenţiem, în special, contribuţia lui J. Mincer,
au reliefat că organizaţiile au tendinţa de a oferi o
instruire cât mai specializată prin care scontează să
menţină incitaţia lucrătorilor de a rămâne în cadrul
acelei organizaţii. Studiile efectuate pentru Marea
Britanie de Bosworth şi Warren au evidenţiat astfel
că, în anul 1990, durata medie a menţinerii în cadrul
organizaţiei, atunci când se apelează la instruirea
specializată, este de 10-12 ani. C.e. naţională se
constituie într-un alt element important al c.e. în
condiţiile în care, pe plan mondial, apare tot mai
semnificativă corelaţia dintre educaţie şi nivelul general
de dezvoltare economico-socială al unei ţări.
