document eliberat de o autoritate guvernamentală prin care se confirmă inventatorului sau legatarilor săi originalitatea, noutatea care formează obiectul invenţiei şi prioritatea acesteia. B. de i. este actul juridic ce confirmă deţinătorului său dreptul de proprietate, în
mod exclusiv, asupra invenţiei respective şi exploatării sale. Obţinerea b. de i. este singura cale posibilă pentru protejarea unei invenţii împotriva furtului sau utilizării sale fără accepţiunea celui ce a realizat-o. Posibilitatea unui terţ de a utiliza o invenţie care a fost brevetată se realizează prin cumpărarea b. de i. sau licenţei. În mod obişnuit nu se cumpără (vinde) b. de i. cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din el. Calea care se practică este cumpărarea-vânzarea licenţei sau a dreptului de licenţă, adică a dreptului de a folosi (aplica) invenţia care formează obiectul brevetului. Obţinerea dreptului de licenţă nu conferă exclusivitate beneficiarului. Dreptul de licenţă poate fi obţinut prin cumpărare-vânzare de către mai mulţi terţi. B. de i. asigură protecţia dreptului celui ce-l deţine numai pe teritoriul ţării a cărei autoritate l-a eliberat. Pentru a beneficia de aceleaşi posibilităţi şi în alte ţări, autorul unei invenţii sau legatarii săi trebuie să obţină b. de i. din ţările respective, altfel invenţia ar putea fi utilizată de către terţi fără ca titularul să poată pretinde despăgubiri de la ei. B. de i. poate fi obţinut prin: simpla declaraţie a inventatorului; după o analiză (examinare) făcută de autoritatea guvernamentală care are asemenea atribuţii (v. Invenţie).
