bilet de bancă pus în circulaţie de bănci comerciale care exprimă angajamentul băncii emitente de a plăti purtătorului, la cerere, suma de bani înscrisă pe el. Este un semn al valorii, pe care sunt marcate sume rotunde, la purtător, transmisibile prin simpla cedare, înlocuind, adesea, banii reali în funcţiile lor de mijloc de circulaţie şi de mijloc de plată. B. este considerată un efect de comerţ, o dezvoltare a cambiei şi, în principiu, o cambie plătibilă la cerere. B. a apărut încă din secolul al XVII-lea datorită dezvoltării circulaţiei cambiilor şi crizei de încredere în ceea ce priveşte activitatea lor la scadenţă. Până la acest moment de criză circulau cambiile emise de comercianţii privaţi. Pierderea încrederii în ele a determinat băncile comerciale, la început, să preia cambiile şi să pună în circulaţie în locul lor b. Ulterior, când băncile centrale sau de emi- siune rescontau cambiile băncilor comerciale, preluau, de fapt, portofoliile de cambii deja scontate de acestea punând în circulaţie b. Fiind emise de băncile centrale, b. circulau ca bani de credit şi erau considerate ca valori sigure pentru că aveau garanţie dublă: a) efectele de comerţ pe baza cărora au fost emise şi care se aflau în portofoliul băncilor centrale; b) aurul din stocul băncilor centrale emitente de b. Datorită garanţiei în aur, până la primul război mondial, b. au putut fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune de către cei ce le deţineau. După primul război mondial, schimbul
b. pe aur a încetat să mai aibă loc în toate ţările. Întrucât aveau la bază efecte de comerţ – cambiile rescontate, b. constituiau în fapt o formă de creditare a circulaţiei mărfurilor care se modifică în funcţie de cerinţele acesteia. Primul război mondial a reprezentat un moment de cotitură şi în ceea ce priveşte emisiunea b. care începe să se îndepărteze într-o oarecare măsură de circulaţia mărfurilor, întrucât serveşte pe scară mare pentru acoperirea deficienţelor bugetare şi finanţarea cheltuielilor militare. În acest sens, emisiunea b. are la bază îndeosebi obligaţiunile de stat. Deteriorarea stabilităţii b. prin suspendarea preschimbării în aur şi pierderea caracterului direct şi exclusiv al determinării lor de circulaţia mărfurilor au avut ca efect următoarele: a) numai o parte din b. emise au scopul de a credita circulaţia mărfurilor; b) cealaltă parte din emisiunea de b. se face pentru finanţarea deficitelor bugetare; c) se accentuează foarte mult posibilitatea ca b. să degenereze în bani de hârtie, păstrându-şi însă denumirea iniţială. Acest risc decurge mai ales din emisiunea de b. pentru acoperirea deficitelor bugetare care în ultimele decenii au devenit cronice (v. Cambie, Bilet de bancă, bani de hârtie).
