vineri

27 ianuarie, 2023

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 august, 2015

refugiatiPe măsură ce crește numărul refugiaților din Orientul Mijlociu și nordul Africii ajunși pe bătrânul continent , un nou subiect divizează Europa, scrie The Wall Street Journal, care oferă câteva exemple de pretexte pe care fostele state comuniste le folosesc ca să refuze preluarea imigranților ajunși în statele occidentale.

Luna iulie a stabilit un nou record absolut în materie de imigranți sosiți în bărci supraglomerate pe plajele italiene sau ale insulelor grecești care nu reușesc să mai facă față nici măcar operațiunilor de înregistrare a noilor veniți.
107.500 de persoane au intrat pe cotinent, potrivit unui anunț făcut marți de Frontex (Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene), citată de The Wall Street Journal. De trei ori mai mulți decât în iulie 2014.

Dintre fostele țări comuniste, Ungaria este cea mai afectată de această criză a refugiaților ce se agravează cu fiecare zi – în acest an, Budapesta a a înregistrat 120.000 de cereri de azil din partea cetățenilor din Orientul Mijlociu care traversează Mareea Egee, din Turcia spre Grecia, și apoi străbat Balcanii pentru a ajunge în bogata Europă de Nord.


Spre comparație, numărul imigranților din celelalte foste membre ale Blocului Comunist este minuscul, scrie SWSJ: în Polonia, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria și statele baltice cu înregistrat împreună un număr de 6.080 de cereri.

Acestea au o populație cumulată similară celei din Germania, unde în primele 3 luni din acest an au depus cereri de azil 83.175 de imigranți, adică 40% din totalul înregistrat în Europa.

cereri de azil la milionul de locuitori ue

Comisia Europeană se străduiește să distribuie echitabil povara implicată de prezența acestor refugiați, astfel încât a cerut ca 40.000 de cetățeni sirieni și afgani ajunși în Grecia și Italia să fie relocați în alte state membre UE, inclusiv în cele din centrul și estul Europei.


Politicienii acestora refuză să participe la redistribuire, de teamă de reacției alegătorilor, astfel încât au respins cotele obligatorii dorite de Comisia Europeană, folosindu-se de tot felul de pretexte.

Slovacia: nu are moschei

Slovaciei, de exemplu,  i s-a cerut să preia 1.100 de refugiați, însă a acceptat doar 200 și pretinde ca aceștia să fie sirieni creștini, deoarece în țara lor nu există moschee.

“Am o singură întrebare: Cine a bombardat Libia? Cine a  creat probleme în Nordul Africii? Slovacia? Nu!”, a declarat premierul slovac Robert Fico într-un interviu acordat unei publicații austriece.

Letonia: marș împotriva cotei CE

Alianța Națională din Letonia, partener în coaliția de guvernare, a protestat vehement când premierul Laimdota Straujuma a promis preluarea a 250 de refugiați (după ce a refuzat cota propusă de CE, de aproape aproximativ 700 de migranți). Sute de persoane au protestat pe străzile din Riga din cauza celor câteva sute de refugiați asumați de Letonia, la îneputul acestei luni.

La fel în Polonia, unde intenția premierului Ewa Kopacz de a accepta 2.000 de imigranți (cu 1.600 mai puțini față de cât și-ar fi dorit CE) a devenit motiv de atac în lupta politică deja declanșată pentru alegerile parlamentare din octombrie.

În Cehia, un parlamentar a explicat că ei au o societatea foarte omogenă, neobișnuită cu race și culturi diferite: “Mulți oameni ar putea spune că suntem rasiști, xenofobi…Suntem doar mai precauți”, a explicat Benesik.

Este clar că politicienii din est nu fac altceva decât să urmeze trendul opiniei publice, mai scrie publicația britanică. Un sondaj realizat în iunie arăta că 61% din polonezi considerau că țara lor nu-și permite să accepte mai mulți imigranți.

În Slovacia, 70% din populație se opuneau respectării cotei propuse de Uniune.

În Cehia, un alt sondaj, tot din iunie, dezvăluia că peste 70% erau de părere că țara lor nu trebuie să preia nici un refugiat din Siria sau din nordul Africii, în timp ce 53% erau de acord cu acceptarea refugiaților din Ucraina.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: