Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »
Cronicile

Criza refugiaților divizează Europa. Statele estice lasă Occidentul să rezolve singur problema

de Iulian Soare 19.8.2015

refugiatiPe măsură ce crește numărul refugiaților din Orientul Mijlociu și nordul Africii ajunși pe bătrânul continent , un nou subiect divizează Europa, scrie The Wall Street Journal, care oferă câteva exemple de pretexte pe care fostele state comuniste le folosesc ca să refuze preluarea imigranților ajunși în statele occidentale.

Luna iulie a stabilit un nou record absolut în materie de imigranți sosiți în bărci supraglomerate pe plajele italiene sau ale insulelor grecești care nu reușesc să mai facă față nici măcar operațiunilor de înregistrare a noilor veniți.
107.500 de persoane au intrat pe cotinent, potrivit unui anunț făcut marți de Frontex (Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene), citată de The Wall Street Journal. De trei ori mai mulți decât în iulie 2014.

Dintre fostele țări comuniste, Ungaria este cea mai afectată de această criză a refugiaților ce se agravează cu fiecare zi – în acest an, Budapesta a a înregistrat 120.000 de cereri de azil din partea cetățenilor din Orientul Mijlociu care traversează Mareea Egee, din Turcia spre Grecia, și apoi străbat Balcanii pentru a ajunge în bogata Europă de Nord.

Spre comparație, numărul imigranților din celelalte foste membre ale Blocului Comunist este minuscul, scrie SWSJ: în Polonia, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria și statele baltice cu înregistrat împreună un număr de 6.080 de cereri.

Acestea au o populație cumulată similară celei din Germania, unde în primele 3 luni din acest an au depus cereri de azil 83.175 de imigranți, adică 40% din totalul înregistrat în Europa.

cereri de azil la milionul de locuitori ue

Comisia Europeană se străduiește să distribuie echitabil povara implicată de prezența acestor refugiați, astfel încât a cerut ca 40.000 de cetățeni sirieni și afgani ajunși în Grecia și Italia să fie relocați în alte state membre UE, inclusiv în cele din centrul și estul Europei.

Politicienii acestora refuză să participe la redistribuire, de teamă de reacției alegătorilor, astfel încât au respins cotele obligatorii dorite de Comisia Europeană, folosindu-se de tot felul de pretexte.

Slovacia: nu are moschei

Slovaciei, de exemplu,  i s-a cerut să preia 1.100 de refugiați, însă a acceptat doar 200 și pretinde ca aceștia să fie sirieni creștini, deoarece în țara lor nu există moschee.

“Am o singură întrebare: Cine a bombardat Libia? Cine a  creat probleme în Nordul Africii? Slovacia? Nu!”, a declarat premierul slovac Robert Fico într-un interviu acordat unei publicații austriece.

Letonia: marș împotriva cotei CE

Alianța Națională din Letonia, partener în coaliția de guvernare, a protestat vehement când premierul Laimdota Straujuma a promis preluarea a 250 de refugiați (după ce a refuzat cota propusă de CE, de aproape aproximativ 700 de migranți). Sute de persoane au protestat pe străzile din Riga din cauza celor câteva sute de refugiați asumați de Letonia, la îneputul acestei luni.

La fel în Polonia, unde intenția premierului Ewa Kopacz de a accepta 2.000 de imigranți (cu 1.600 mai puțini față de cât și-ar fi dorit CE) a devenit motiv de atac în lupta politică deja declanșată pentru alegerile parlamentare din octombrie.

În Cehia, un parlamentar a explicat că ei au o societatea foarte omogenă, neobișnuită cu race și culturi diferite: “Mulți oameni ar putea spune că suntem rasiști, xenofobi…Suntem doar mai precauți”, a explicat Benesik.

Este clar că politicienii din est nu fac altceva decât să urmeze trendul opiniei publice, mai scrie publicația britanică. Un sondaj realizat în iunie arăta că 61% din polonezi considerau că țara lor nu-și permite să accepte mai mulți imigranți.

În Slovacia, 70% din populație se opuneau respectării cotei propuse de Uniune.

În Cehia, un alt sondaj, tot din iunie, dezvăluia că peste 70% erau de părere că țara lor nu trebuie să preia nici un refugiat din Siria sau din nordul Africii, în timp ce 53% erau de acord cu acceptarea refugiaților din Ucraina.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.8.2015

Lăsați un comentariu