Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat în trimestrul IV 2019 la mijlocul plutonului fruntaș de opt state UE după nivelul de producție atins de sectorul construcțiilor, referința luată fiind anul 2015.
În luna decembrie, am urcat chiar pe podium, după un rezultat ajustat sezonier de 165,5%, în urma Ungariei (185,9%) și a Poloniei (175,0%), dar cu mult peste media UE27, de doar 111,7%.
Se poate observa că a existat un interes general pentru afacerile imobiliare derulate în partea de Est a continentului, singura țară dezvoltată pătrunsă între primele opt state din clasamentul european fiind Finlanda, care a devansat doar pe final de an Cehia. Acest interes general pentru noi construcții manifestat în regiune a jucat un rol major pentru România.
De reținut și faptul că, la nivelul UE27, ritmul de creștere al sectorului a fost de doar 2,4%, în timp ce Zona Euro a avut o creștere încă și mai redusă, de doar 1,8%. Datele arată încă și mai puțin bine pe finalul anului, când UE 27 a bifat un minus de -2,6% iar Zona Euro o scădere de -3,7%.
De la ridicol, la sublim
În 2018, potrivit datelor semidefinitive publicate spre finalul anului trecut (varianta finală de creștere economică se stabilește doar după doi ani), construcțiile au consemnat în România o scădere de -1% în volum a producției de doar și au avut o contribuție ușor negativă la avansul PIB. Respectiv -0,1 puncte procentuale, cu care a fost ușor diminuat rezultatul economiei naționale până la +4,4%.
Prin contrast, în 2019, activitatea a luat avânt, stimulată inclusiv de facilitățile acordate pe partea de salarizare prin stabilirea unui nivel mai înalt și scutiri la impozitare. S-a trecut, prin efect de bază (rezultatul ceva mai slab din anul precedent) din perspectiva efectului pe PIB, în extrema cealaltă.
Adică, datele la 9 luni din 2019 arată un plus de 16,6% și o influență de +0,6 puncte procentuale din creșterea PIB, estimată la 4%. Cu observația importantă că sectorul construcțiilor a ajuns să susțină puternic rezultatul economic la un nivel acceptabil în trimestrul III, prin efectul de +0,9 puncte procentuale din cele +3% consemnate ( cea mai slabă performanță de anul trecut, după ce s-a anunțat deja un rezultat-semnal de +4,2% pe trim. IV).
Rămâne ca datele care vor apare luna viitoare, cu primele date mai aprofundate privind formarea PIB în varianta provizorie 1, să confirme aportul masiv al construcțiilor la creșterea economică din anul trecut. Cel mai probabil, undeva spre circa o cincime din rezultatul final deși ponderea valorică în valoarea dăugată brută este undeva în jur de doar șase procente.
