Criza este departe de a se fi încheiat în zona euro, însă previziunile economice ale Comisiei Europene lasă să se întrevadă o lumină de speranță pentru anul viitor, când Bruxellesul se așteaptă la o creștere de 1,2%.
Franța, Spania, Italia și Olanda, patru dintre principalele cinci economii ale regiunii, vor rămâne în recesiune în 2013, potrivit previziunilor economice de primăvară ale executivului european, Germania fiind singura cu promisiuni de creștere.
“Având în vedere recesiunea prelungită trebuie să facem tot posibilul pentru depășirea crizei și a șomajului în Europa. Politica UE se concentrează pe creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă’’, a declarat comisarul pentru afaceri economice și monetare, Olli Rehn. “Consolidarea fiscală continuă, însă ritmul a încetinit. În paralel, reformele structurale trebuie să fie intensificate, pentru deblocarea creșterii în Europa’’, a adăugat oficialul european.
Comisia Europeană se așteaptă la o contractare cu 0,4% a Produsului Intern Brut în cursul acestui an în cele 17 țări din zona euro și la o creștere de 1,2% pentru anul viitor. În previziunile economice de iarnă, Comisia se aștepta la o scădere de 0,3% din PIB și la o creștere de 1,4% în 2014. Noile previziuni ale Comisiei Europene sunt aproape de mediile prognozei prezentată în martie de Banca Centrală Europeană, care estima o creștere de la 0,9 la 0,1% în 2013 și o creștere de la zero până la 2% în 2014.
Recesiune în 8 țări din eurozonă, 2 ani de “grație” pentru Paris și Madrid
În pofida perspectivelor sumbre ale Comisiei Europene, Grecia este singura țară din zona euro pentru care Bruxellesul a revizuit în creștere prognozele din februarie: Bruxellesul se așteaptă la o contractare cu doar 4,2% a economiei elene în cursul acestui an, față de -4,4% când era prevăzut inițial. Pentru a reduce impactul în scădere a consolidării fiscale asupra activității economice, reducerea deficitului global al zonei euro va fi însă mai lentă decât s-a prevăzut inițial atât în cursul acestui an, cât și anul viior.
În total, finanțele publice ale celor 17 state din zona euro riscă să se confrunte cu un deficit de 2,9% din PIB în cursul acestui an și de 2,8% anul viitor (după 3,7% în 2012), cu puțin peste ceea ce se aștepta până în prezent.
Consolidarea va încetini semnificativ Italia, unde deficitul în 2013 ar urma să ajungă la 2,9%, în timp ce Bruxellesul se aștepta la 2,1% în urmă cu trei luni. În 2014, deficitul Italiei va atinge 2,5%, arată datele Comisiei Europene.
În ceea ce privește Franța, Bruxellesul anticipează un deficit de 3,9% din PIB în cursul acestui an și de 4,2% anul viitor, însă Comisia așteaptă ca Parisul să precizeze impactul ‘’pactului de competitivitate’’ în vederea creării de noi locuri de muncă. Comisarul Olli Rehn a apreciat însă drept ‘’rezonabilă’’ prelungirea cu doi ani, până în 2015, a termenului acordat Franței și Spaniei pentru reducerea deficitului bugetar la 3% și a dat de înțeles că va pune capăt procedurii pentru deficit excesiv vizând Italia. În ceea ce privește Portugalia, aflată sub asistența financiară a troicăi, deficitul va atinge 5,5% din PIB în 2013, față de 6,4% în 2012, în timp ce Comisia Europeană spera în februarie că acesta va ajunge la 4,9%.
Șomajul, în continuare alarmant
Pe lângă perspectivele puțin optimiste în ceea ce privește creșterea, șomajul rămâne alarmant pentru UE, cu cifre ridicate în special în țările cel mai afectate de criza economică. În Spania, executivul european se așteaptă ca rata șomajului să atingă 27% până în decembrie, estimări similare și pentru Grecia, în timp ce în Portugalia va ajunge la aproximativ 20%.
Cotidianul Wall Street Journal consideră că noile previziuni prezentate de executivul de la Bruxelles „indică o întârziere în redresarea economică, pe fondul situaţiei dificile a locurilor de muncă şi secătuirii creditului pentru gospodării şi afaceri”.
Un răspuns
-Aveti aici un articol extrem de instructiv .
http://danieljmitchell.wordpress.com/2013/05/03/where-are-the-european-spending-cuts/
In epoca „austeritatii” (ajunsa vorba goala in limbajul multor experti) , la fiecare 1 euro de taieri bugetare corespund 9 euro de mariri de taxe , impozite . Graficul din articol demonstreaza clar ca cheltuielile bugetare au crescut peste nivelurile ante criza . Doar 3 tari europene au redus nivelul cheltuielilor bugetare . Respectiv RFG , Malta si Suedia . Ca atare , daca tarile UE cheltuiau mult inaintea crizei , acum aproape toate cheltuiesc si mai mult. Deci , „criza e un moft” . 🙂
-Olanda alaturi de Franta au obtinut aminare pentru a reintra sub pragul de deficit de 3% PIB . Spania e un caz aparte si pasuirea obtinuta se datoreaza situatiei economice interne catastrofale .
– Nu exista crestere economica cind sugrumi firmele prin taxare ridicata si cetatenii la fel . Istoria occidentala a anilor 70-80 demonstreaza clar ca la niveluri de presiune fiscala redusa (cam 30 % ) cresterea economica a fost ridicata . Aceasta a incetinit constant cind a crescut presiunea fiscala . Inclusiv puterea de cumparare a cetatenilor a scazut mereu si acordarea de imprumuturi pentru orice , nu a stimulat adecvat cererea si deci cresterea economica .