fbpx

Just Business

300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă?

Cercetarea și producția în domeniul microelectronicii au alocate prin PNRR 300 milioane euro, iar ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că… Mai mult

18.07.2021

La obiect

Scădere dramatică la productivitatea resurselor României în ultimii 20 de ani

România s-a situat anul trecut pe ultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește productivitatea resurselor, confor datelor publicate de Eurostat. Acest indicator… Mai mult

18.07.2021

La obiect

20-34 de ani – nici nu lucrează și nici nu învață: Observații pe locul fruntaș deținut de România la procentul tinerilor fără nicio ocupație

România figurează printre statele UE cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu lucrează și nici nu învață („neither in employment nor in… Mai mult

16.07.2021

Chestiunea

Noul test de stres al industriilor europene: condițiile și țintele sectoriale de mediu impuse de Comisia Europeană

Odată cu lansarea, miercuri 14 iulie, pachetului legislativ ”Fit for 55”, UE devine prima economie din lume care dă startul procesului de legiferare a obiectivului… Mai mult

15.07.2021

Ad Astra: Bugetul Cercetării îndepărtează ireversibil România de profilul competitiv al unui stat UE – Suma, de 6 ori mai mică decât obiectivul stabilit acum un deceniu

de Mariana Bechir , 24.2.2021

Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români din țară și străinătate, solicită premierului Florin Cîțu explicații pentru bugetul de numai 1,9 miliarde de lei alocat cheltuielilor de “cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare”. Este doar a șasea parte din suma coresponzătoare procentului de 1% din PIB pe care statul român și-a propus, prin Strategia Națională de cercetare-dezvoltare și prin Strategia Europa 2020 (din 2010), să o acorde acestui domeniu începând de cel târziu anul trecut.

Conform estimărilor atașate proiectului de buget, fondurile se vor reduce treptat, coborând până 1,686 miliarde lei în 2024.

Ignorarea Cercetării de către guvernanți, spune un comunicat Ad Astra, îndepărtează România ireversibil de “profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și, implicit, al competitivității economiei și societății”.  În cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, avertizează membrii Ad Astra, “România riscă să intre, în 5-10 ani, în “capcana veniturilor medii”, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă

(Citiți și: ”Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate”)

angajabilă pe salarii mici”.

Prezentăm integral comunicatul Ad Astra:

Programul actualei coaliții aflate la guvernare conține, la paginile 146 -149, o analiză corectă și clară a situației din sistemul național de cercetare-dezvoltare și măsuri hotărâte de reforma, conforme cu angajamentele electorale ale partidelor din coaliție. Pe scurt, în urma reducerii dramatice a finanțărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României față de alte țări europene în materie de inovare și competitivitate.

În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1 % din PIB, adică aproape 11 mld RON, țintă la care s-a angajat și prin Strategia Națională de cercetare-dezvoltare și Inovare (HG 929/2014).  În fapt, conform execuției preliminate din Anexa I a propunerii de lege a bugetului, Romania a cheltuit doar 1,75 mld RON, adică mai puțin de o șesime.

Această discordanță a antrenat prăbușirea încrederii în statul român și în pretinsele sale politici ale științei. Această situație gravă a fost, în mod repetat, evidențiată și în rapoartele de țară și în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum și în toate evaluările științei și tehnologiei din România. Corecția acestei situații, posibilă prin măsurile la care v-ați angajat prin programul de guvernare, este necesară și pentru îndeplinirea ”condiției favorizante”, obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021- 2027.

Programul de guvernare (pag 147) prevede că, până în 2024, guvernul va cheltui 1 % din PIB pentru cercetare-dezvoltare din fonduri publice, în timp ce alți 1 % vor fi cheltuiți din fonduri private. Ținta de 1 % din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată si la pagina 182, unde este desemnată drept “obiectiv cheie național” pentru îndeplinirea agendei ”România educată”, alături de ținta de 6% din PIB pentru educație.

În aceste condiții, am constatat cu surprindere că, în proiectul de lege a bugetului pe 2021, la capitolul 5301 Anexa I, pag 11 (care, dacă înțelegem bine, însumează cheltuielile de “cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare” din tot bugetul de stat), se estimează o SCADERE a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 mld RON în 2024, adică, iarăși, mai puțin de o șesime din cât prevede programul de guvernare.

Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare. Este ușor de văzut că prea puține dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanțare anticipat în legea bugetului.

De fapt, dacă estimările bugetare se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil și mai mult de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și implicit al competitivității economiei și societății.

În cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, credem că România riscă să intre, în 5-10 ani, în “capcana veniturilor medii”, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă angajabilă pe salarii mici. Angajarea fondurilor de cercetare are anumite constante de timp. Acordarea lor corectă se face prin competiții de proiecte, cu rate de succes variind de obicei între 10-30%. Propunerile nu pot fi evaluate corect decât de experți recunoscuți pe plan internațional, strict specializați în tema proiectelor. Este binecunoscut faptul ca procesul de evaluare durează de obicei un an sau chiar mai mult, iar proiectele durează tipic între doi și cinci ani. Astfel, creșterea finanțărilor de cercetare necesită acțiuni din timp, constând în planificarea și execuția acestor competiții și apoi monitorizarea și evaluarea proiectelor. Din acest motiv orice plan pentru a atinge obiectivul de 1% din PIB în 2024 presupune lansarea timp de mai mulți ani a mai multor serii de competiții urmate de evaluarea corespunzătoare a proiectelor. Succesul acestor investiții depinde de calitatea şi de implicarea echipelor de cercetare care accesează fondurile. Atractivitatea sistemului pentru cercetători depinde de predictibilitatea și credibilitatea acestuia, care actualmente se află la un minim istoric. Credibilitatea și predictibilitate se pot construi doar anunțând calendarele, bugetele anticipate și planurile de acțiune și apoi respectând cu rigurozitate aceste angajamente.

Domnule Prim Ministru, vă solicităm respectuos să dispuneți publicarea unei explicații a aparentei discrepanțe, menționate mai sus, între angajamentele din programul de guvernare și proiectul legii bugetului. Am dori să vedem publicat, cât mai curând, planul de acțiune al guvernului prin care:

  • 1) se vor realiza investițiile, obiectivele și măsurile din programul de guvernare în ce privește cercetarea-dezvoltarea;
  • 2) se vor desfășura competițiile de proiecte de cercetare, din 2021 și din anii următori, inclusiv planificarea calendarelor și bugetelor, aceste competiții fiind principalele instrumente prin care se pot realiza obiectivele investițiilor în cercetare;
  • 3) se va asigura eficacitatea acestor investiții, în primul rând faptul că fondurile alocate vor fi folosite integral pentru cercetare–dezvoltare, apoi că activitățile organizațiilor de cercetare vor fi la nivelul calitativ așteptat de la o țară europeană;
  • 4) se va recâștiga încrederea comunității științifice, care este chemată să transforme investițiile publice și private în rezultate cu impact în societate și pe piețe;
  • 5) se va realiza îndeplinirea condiției favorizante, implementarea recomandărilor de țară și respectarea angajamentelor României față de UE.

 

 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2021

3 comentarii

  1. Alecu
    24.2.2021, 5:43 pm

    Na, ca au intrat in criza ONG-istii AdAstra ca nu vor avea suficiente fonduri de care sa se lipeasca “diaspora cercetarii”. Ce sa-ti spun, fix de cercetare are nevoie Romania, cand inca jumatate din scoli au toaletele in fundul curtii, iar trenurile merg cu 30-40 km/h!

    Mai repatriati-va si pe banii vostri proprii, baieti, nu numai pe bani publici!

  2. DD
    24.2.2021, 9:30 pm

    “Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare.”

    Serios?! Cam ce performanta a sistemului de cercetare-dezvoltare are – de exemplu – Luxemburg, aflat pe primul loc in lume la GDP (PPP)/produsul intern brut per capita si posesor a…zero cercetare? Ca n-are nici cea mai mica nevoie de ea pentru a trai mai mult decat bine.

    Si care e legatura dintre performanta administratiei si sistemul de cercetare?! Apa de ploaie, absolut nici una.

  3. Dan T
    26.2.2021, 9:22 am

    Nu numai banii conteaza, mai ales in cercetare; capacitatea cercetatorilor de a lucra pe teme importante si de a avea si rezultate este primordiala – dupa aceea trebuie sa vina finantarea.

Lăsați un comentariu


Stiri

Premierul Cîțu, despre rectificarea bugetară: Resursele alocate în buget la începutul anului sunt suficiente

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu precizează, într-un mesaj postat luni pe Facebook, că la rectificarea bugetară nu vor fi alocate sume în plus față de începutul anului,… Mai mult

Stiri

Alexandru Pînzari, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, a fost arestat

Razvan Diaconu

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova Alexandru Pînzari (foto) a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de infracțiuni comise în perioada… Mai mult

Stiri

Noua Zeelandă interzice prin lege terapia de conversie LGBT

Iulian Soare

Noua Zeelandă are, de vineri, o lege care pedepsește cu până la 5 ani de închisoare practicile care vizează schimbarea orientării sexuale sau identității de… Mai mult

Stiri

Ambasadorul Iranului, convocat de urgență la MAE. România cere explicații și anunță un „răspuns adecvat” în cazul marinarului ucis

Razvan Diaconu

România condamnă cu fermitate atacul cu dronă comis asupra vasului “Mercer Street”, care s-a soldat cu pierderea vieții comandantului navei, cetățean român, anunță Ministerul Afacerilor… Mai mult

Stiri

Peste 75% dintre companiile fraudate din România sunt fraudate de proprii angajaţi – analiză

Vladimir Ionescu

Companiile din România sunt fraudate de proprii angajaţi în aproape opt din zece cazuri (peste 75%). Unul dintre cele mai întâlnite tipuri de fraudă este… Mai mult

Europa

Cehia și Polonia oferă viză atletei din Belarus forțată de autoritățile țării sale să plece de la Olimpiadă

Iulian Soare

Atleta din Belarus care a refuzat ordinul oficialilor echipei sale de a se retrage din competiția olimpică și de a zbura acasă este în siguranță,… Mai mult

Stiri

Jocurile Olimpice Tokyo/ Atletă din Belarus scoasă din lotul țării sale și dusă cu forța la aeroport. Sportiva cere azil politic în UE

Razvan Diaconu

Kristina Timonovskaia, atletă din Belarus, a fost forţată să-şi suspende participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi să părăsească Japonia după ce a criticat… Mai mult