fbpx

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Europa

Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România

România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia… Mai mult

04.04.2021

Ad Astra: Bugetul Cercetării îndepărtează ireversibil România de profilul competitiv al unui stat UE – Suma, de 6 ori mai mică decât obiectivul stabilit acum un deceniu

de Mariana Bechir , 24.2.2021

Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români din țară și străinătate, solicită premierului Florin Cîțu explicații pentru bugetul de numai 1,9 miliarde de lei alocat cheltuielilor de “cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare”. Este doar a șasea parte din suma coresponzătoare procentului de 1% din PIB pe care statul român și-a propus, prin Strategia Națională de cercetare-dezvoltare și prin Strategia Europa 2020 (din 2010), să o acorde acestui domeniu începând de cel târziu anul trecut.

Conform estimărilor atașate proiectului de buget, fondurile se vor reduce treptat, coborând până 1,686 miliarde lei în 2024.

Ignorarea Cercetării de către guvernanți, spune un comunicat Ad Astra, îndepărtează România ireversibil de “profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și, implicit, al competitivității economiei și societății”.  În cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, avertizează membrii Ad Astra, “România riscă să intre, în 5-10 ani, în “capcana veniturilor medii”, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă

(Citiți și: ”Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate”)

angajabilă pe salarii mici”.

Prezentăm integral comunicatul Ad Astra:

Programul actualei coaliții aflate la guvernare conține, la paginile 146 -149, o analiză corectă și clară a situației din sistemul național de cercetare-dezvoltare și măsuri hotărâte de reforma, conforme cu angajamentele electorale ale partidelor din coaliție. Pe scurt, în urma reducerii dramatice a finanțărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României față de alte țări europene în materie de inovare și competitivitate.

În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1 % din PIB, adică aproape 11 mld RON, țintă la care s-a angajat și prin Strategia Națională de cercetare-dezvoltare și Inovare (HG 929/2014).  În fapt, conform execuției preliminate din Anexa I a propunerii de lege a bugetului, Romania a cheltuit doar 1,75 mld RON, adică mai puțin de o șesime.

Această discordanță a antrenat prăbușirea încrederii în statul român și în pretinsele sale politici ale științei. Această situație gravă a fost, în mod repetat, evidențiată și în rapoartele de țară și în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum și în toate evaluările științei și tehnologiei din România. Corecția acestei situații, posibilă prin măsurile la care v-ați angajat prin programul de guvernare, este necesară și pentru îndeplinirea ”condiției favorizante”, obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021- 2027.

Programul de guvernare (pag 147) prevede că, până în 2024, guvernul va cheltui 1 % din PIB pentru cercetare-dezvoltare din fonduri publice, în timp ce alți 1 % vor fi cheltuiți din fonduri private. Ținta de 1 % din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată si la pagina 182, unde este desemnată drept “obiectiv cheie național” pentru îndeplinirea agendei ”România educată”, alături de ținta de 6% din PIB pentru educație.

În aceste condiții, am constatat cu surprindere că, în proiectul de lege a bugetului pe 2021, la capitolul 5301 Anexa I, pag 11 (care, dacă înțelegem bine, însumează cheltuielile de “cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare” din tot bugetul de stat), se estimează o SCADERE a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 mld RON în 2024, adică, iarăși, mai puțin de o șesime din cât prevede programul de guvernare.

Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare. Este ușor de văzut că prea puține dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanțare anticipat în legea bugetului.

De fapt, dacă estimările bugetare se adeveresc, România este condamnată să se îndepărteze ireversibil și mai mult de profilul unei țări membre UE în ce privește domeniul critic al cercetării-dezvoltării și implicit al competitivității economiei și societății.

În cazul nerealizării progreselor de competitivitate anticipate în programul de guvernare, credem că România riscă să intre, în 5-10 ani, în “capcana veniturilor medii”, adică într-o epocă de stagnare și tulburări sociale care urmează inevitabil epuizării resurselor de forță de muncă angajabilă pe salarii mici. Angajarea fondurilor de cercetare are anumite constante de timp. Acordarea lor corectă se face prin competiții de proiecte, cu rate de succes variind de obicei între 10-30%. Propunerile nu pot fi evaluate corect decât de experți recunoscuți pe plan internațional, strict specializați în tema proiectelor. Este binecunoscut faptul ca procesul de evaluare durează de obicei un an sau chiar mai mult, iar proiectele durează tipic între doi și cinci ani. Astfel, creșterea finanțărilor de cercetare necesită acțiuni din timp, constând în planificarea și execuția acestor competiții și apoi monitorizarea și evaluarea proiectelor. Din acest motiv orice plan pentru a atinge obiectivul de 1% din PIB în 2024 presupune lansarea timp de mai mulți ani a mai multor serii de competiții urmate de evaluarea corespunzătoare a proiectelor. Succesul acestor investiții depinde de calitatea şi de implicarea echipelor de cercetare care accesează fondurile. Atractivitatea sistemului pentru cercetători depinde de predictibilitatea și credibilitatea acestuia, care actualmente se află la un minim istoric. Credibilitatea și predictibilitate se pot construi doar anunțând calendarele, bugetele anticipate și planurile de acțiune și apoi respectând cu rigurozitate aceste angajamente.

Domnule Prim Ministru, vă solicităm respectuos să dispuneți publicarea unei explicații a aparentei discrepanțe, menționate mai sus, între angajamentele din programul de guvernare și proiectul legii bugetului. Am dori să vedem publicat, cât mai curând, planul de acțiune al guvernului prin care:

  • 1) se vor realiza investițiile, obiectivele și măsurile din programul de guvernare în ce privește cercetarea-dezvoltarea;
  • 2) se vor desfășura competițiile de proiecte de cercetare, din 2021 și din anii următori, inclusiv planificarea calendarelor și bugetelor, aceste competiții fiind principalele instrumente prin care se pot realiza obiectivele investițiilor în cercetare;
  • 3) se va asigura eficacitatea acestor investiții, în primul rând faptul că fondurile alocate vor fi folosite integral pentru cercetare–dezvoltare, apoi că activitățile organizațiilor de cercetare vor fi la nivelul calitativ așteptat de la o țară europeană;
  • 4) se va recâștiga încrederea comunității științifice, care este chemată să transforme investițiile publice și private în rezultate cu impact în societate și pe piețe;
  • 5) se va realiza îndeplinirea condiției favorizante, implementarea recomandărilor de țară și respectarea angajamentelor României față de UE.

 

 

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2021

3 comentarii

  1. Alecu
    24.2.2021, 5:43 pm

    Na, ca au intrat in criza ONG-istii AdAstra ca nu vor avea suficiente fonduri de care sa se lipeasca “diaspora cercetarii”. Ce sa-ti spun, fix de cercetare are nevoie Romania, cand inca jumatate din scoli au toaletele in fundul curtii, iar trenurile merg cu 30-40 km/h!

    Mai repatriati-va si pe banii vostri proprii, baieti, nu numai pe bani publici!

  2. DD
    24.2.2021, 9:30 pm

    “Programul de guvernare conține sute de angajamente, obiective, ținte, acțiuni care țin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanța generală a administrației, societății și economiei și care nu pot fi atinse decât prin performanța sistemului de cercetare-dezvoltare.”

    Serios?! Cam ce performanta a sistemului de cercetare-dezvoltare are – de exemplu – Luxemburg, aflat pe primul loc in lume la GDP (PPP)/produsul intern brut per capita si posesor a…zero cercetare? Ca n-are nici cea mai mica nevoie de ea pentru a trai mai mult decat bine.

    Si care e legatura dintre performanta administratiei si sistemul de cercetare?! Apa de ploaie, absolut nici una.

  3. Dan T
    26.2.2021, 9:22 am

    Nu numai banii conteaza, mai ales in cercetare; capacitatea cercetatorilor de a lucra pe teme importante si de a avea si rezultate este primordiala – dupa aceea trebuie sa vina finantarea.

Lăsați un comentariu


Europa

Probleme și cu vaccinul Johnson & Johnson: se amână lansarea în Europa după raportarea de tromboze îm SUA

Iulian Soare

Grupul Johnson&Johnson a anunțat marți că amână lansarea vaccinului său anti-Covid în Europa, după raportarea unor cazuri rare de cheaguri de sânge în SUA. Compania… Mai mult

Stiri

Valeriu Gheorghiţă: Peste 2,3 milioane de persoane vaccinate. Johnson&Johnson va fi administrat după ce apare decizia EMA

Vladimir Ionescu

Peste 2,3 milioane de persoane au fost vaccinate anti-Covid în România, cu cel puțin o doză, iar alte 505.000 de persoane se află pe lista… Mai mult

Stiri

Martie 2021 – sub efectul scumpirii carburanților, inflația anuală a rămas peste 3%

Marin Pana

Inflația anuală s-a diminuat la 3,05% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile au majorat în luna martie 2021 cu 0,38 %. Efectul de… Mai mult

Just Business

Antreprenorii își pot înscrie proiectele de startup-uri tech, pentru selecția din 26 aprilie, în Comunitatea Launch

Adrian N Ionescu

Fondatorii potențiali de sturtup-uri tech pot aplica online pentru următoarea perioadă de selecţie a proiectelor lor, derulată de comunitatea Launch începând din 26 aprilie, în… Mai mult

Stiri

Fostul primar Onțanu, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare – pentru o mită evaluată la peste 4 mil. euro

Vladimir Ionescu

Fostul primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onțanu (general în rezervă), a fost condamnat marți, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la… Mai mult

Europa

Germania / Guvernul federal preia de la landuri decizia de impunere a restricțiilor în pandemie

Iulian Soare

Guvernul german a aprobat proiectul prin care autoritatea privind legislația în vederea limitătii pandemiei de Covid-19 se transferă la nivel federal, aceste reglementări urmând să… Mai mult

Stiri

Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a anunțat că va solicita rating din partea a două companii de evaluare, pentru putea finanța, și printr-o emisiune de obligațiuni corporatiste, eventuala… Mai mult