Cât de folosit este cloud-computing-ul în Europa și România: Ce servicii in cloud vor putea accesa instituțiile publice din țară pâna la sfârșitul acestui an

Foarte multi oameni nu stiu ca, atunci cand transmit cuiva un mesaj pe e-mail sau posteaza ceva pe Facebook, folosesc servicii care au la baza tehnologia cloud computing, care permite stocarea, prelucrarea și utilizarea prin internet a datelor care se află pe servere la distanta.

Folosirea la scara larga a acestor solutii de catre companiile private si institutiile publice ar reduce cheltuielile cu achizitia de softuri sau servere si spatii de stocare a datelor si ar genera o creștere netă anuală de 160 de miliarde euro a PIB-ului UE până în 2020, potrivit estimarilor Comisiei Europene.
cursdeguvernare.ro va prezinta cat succes au aceste solutii in Europa si Romania dar si ce solutii cloud s-au gandit sa introduca autoritatile in institutiile publice din Romania

Cum functioneaza cloud-ul, unde sunt stocate datele si care sunt beneficiile

Raspunsurile la aceste intrebari au fost oferite chiar de Comisia Europeana in toamna anului 2012 cand Executivul European a lansat o strategie privind valorificarea potențialului cloud computingului în Europa.
Masurile luate in calcul de Bruxelles prin adoptia solutiilor de cloud vizeaza crearea a 2,5 milioane de noi locuri de muncă în Europa și o contribuție anuală de 160 de miliarde euro la PIB-ul UE (aproximativ 1%) până în 2020.

Din strategia valorificării potențialului de cloud

Cum funcționează cloud computing-ul?

Utilizatorul își conectează propriul calculator la platforma cloud prin intermediul unui software specializat. În cloud, puterea de calcul este furnizată de mari centre de date cu sute de servere și sisteme de stocare a datelor, care au capacitatea de a gestiona practic orice software (de la prelucrarea datelor la jocurile video) pe care clienții ar putea avea nevoie să îl utilizeze. Uneori serviciile sunt oferite gratuit (de exemplu, serviciile de webmail), dar majoritatea clienților pot plăti flexibil în funcție de utilizare sau pe baza unei taxe lunare.

Unde sunt stocate datele?

Într-un centru de date situat undeva pe planetă. În cazul în care locația fizică este importantă, utilizatorii se pot asigura că acest lucru este stipulat în contractele lor de „cloud computing”. În ceea ce privește datele cu caracter personal ale altor persoane, Directiva privind protecția datelor prevede că datele trebuie stocate fie în Spațiul Economic European (SEE), fie într-un teritoriu care dispune de legislație echivalentă în materie de protecție a vieții private.

Care sunt principalele avantaje ale cloud computing-ului pentru utilizatori?

Utilizatorii nu trebuie să achiziționeze software sau să cumpere și să întrețină servere și dispozitive costisitoare de stocare a datelor. Această tehnologie duce la reducerea cheltuielilor, a spațiilor pentru birouri și a personalului intern pentru suport tehnic TI.

De asemenea, utilizatorii dispun de o flexibilitate aproape totală cu privire la spațiul de depozitare și la instrumentele pe care le folosesc.

Ce succes au serviciile cloud în Europa: Cât de departe e România

Cele mai recente date Eurostat  aferente lunii decembrie 2014, subliniaza faptul ca 21% dintre europenii cu varste intre 16 si 74 de ani au folosit anul trecut servicii de stocare prin internet a unor fisiere (foto, video sau documente). Deloc surprinzator, cei care au apelat cel mai mult la aceste servicii au fost tinerii (35% dintre europenii cu varste in 16 si 24 de ani). Doar 11% dintre utilizatori serviciilor de cloud au platit pentru aceste servicii.

Posibilitatea de a accesa fisiere de pe terminale diferite si din locuri diverse in baza unei conexiuni la internet, usurinta de a le partaja cu prietenii si protectia impotriva pierderii datelor au fost principalele motive de folosire a acestor servicii de tip cloud in 2014.

Salvarea de fisiere in cloud a fost cel mai des folosita in Danemarca (42% din populatie), Marea Britanie (38%), Luxemburg si Suedia (ambele cu 35%) si Olanda (34%). La polul opus, tarile care au folosit cel mai putin aceste servicii au fost Lituania, Polonia si Romania (toate cu 8%).

Acelasi studiu ofera si o explicatie: Unul din trei romani nu a folosit niciodata internetul (39% din populatie in 2014). Situatia este similara in Bulgaria si Grecia, in timp ce in Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia si Marea Britanie, acest procent este sub 6% din populatie.

Care sunt tintele Agendei Digitale Europa 2020: Ce planuri are Romania pentru introducerea cloud-ului in institutiile publice

In Strategia Agenda Digitala pentru Romania 2020, autoritatile si-au propus ca procentul populatiei care nu a folosit niciodata internetul sa scada de la 39% in 2014 la 30% in 2020. Introducerea serviciilor de tip cloud este prevazuta in acest document strategic adoptat prin Hotarare de guvern in luna aprilie din acest an si este dat si un exemplu:

„În acest moment, România se află în curs de implementare a proiectului „Infrastructură de tip Cloud pentru instituțiile publice din România”, lansat în aprilie 2014 de către ICI (Institutul Național de cercetare-dezvoltare în Informatică)”.

Oficialii ICI au precizat pentru cursdeguvernare.ro ca licitatia pentru acest proiect s-a incheiat in luna decembrie 2014. Valoarea contractului este de peste 61,01 milioane lei la care se adauga 14,64 milioane lei TVA. Consortiul declarat castigator a fost UTI Grup (lider al Asocierii), impreuna cu Ymens Teamnet si CP Consultant Services (firme asociate).

„Proiectul, numit ICIPRO, are în vedere implementarea unei platforme de cloud computing care să permită beneficiarului ICI oferirea de Infrastructură ca Serviciu (IaaS – Infrastructure as a Service) către instituțiile publice din România. (..) În plus, proiectul ICIPRO își propune implementarea directă a unor servicii electronice de interes public: o biblioteca virtuală și un serviciu de prezentare integrată a datelor publice”, se arata in caietul de sarcini al acestei licitatii.

Ce ar trebui sa conțină serviciul Biblioteca virtuală?

„Acest serviciu este destinat instituțiilor publice care necesită o platformă de arhivare și publicare a documentelor electronice. Prin această platformă instituțiile publice (de ex. bibliotecile publice, instituțiile de învățământ, instituțiile administrației publice) vor putea stoca documente de interes public în format electronic. Aceste documente vor fi publicate prin intermediul unui portal web cu acces public, prin intermediul căruia cetățenii și mediul de afaceri le vor putea consulta.

Arhiva electronică de documente implementată în cadrul acestui serviciu va asigura stocarea documentelor în condiții profesionale de securitate și siguranță, cu asigurarea drepturilor de administrarea la nivel de document pentru proprietarul documentului” – se mentioneaza in documentatia licitatiei.

Din perspectivă tehnică, soluția acoperă amenajarea unui centru de date, echiparea acestuia cu server-e, echipamente de stocare a datelor (inclusiv soluție de backup al datelor), infrastructură de comunicații, infrastructura de virtualizare, sistem de management al resurselor hardware și al resurselor virtualizate, precum și componente de infrastructură pentru aplicații. De asemenea, proiectul acoperă și migrarea unor servicii existente în cadrul ICI pe noua platformă.

Conform contractului, in luna decembrie 2015, sistemul de Cloud Computing va putea fi functional, au mai spus pentru Cursdeguvernare.ro, oficialii ICI.

Folosirea cloud computing de către companii: Așteptările pentru 2020

În România, 55% dintre companiile private folosesc tehnologii de Cloud sub diverse forme, conform studiului realizat de CIO Council (Asociația Directorilor de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din România) în 2012 si citat in Strategia pentru Agenda Digitala a Romaniei 2020.

Intrebat de cursdeguvernare.ro, cum crede ca va evolua cloud-ul in Romania pana in 2020, Calin Rangu, directorul executiv al CIO Council, a precizat:

„Drumul este aproape unidirectional, înspre utilizarea serviciilor de cloud computing cat mai mult, deoarece utilizarea serviciilor reale de cloud computing vor scădea costurile (pentru serviciile standardizate) și vor crește securitatea.

• Cetățenii și IMM-urile ar trebui sa le utilizeze 100%.
• Marile firme vor dezvolta Shared Service Centere care cu o singură investiție vor deservi mai multe țări și mii de angajați.
• Companiile medii, care vor trebui să se diferențieze, sa aiba un avantaj competitiv, inclusiv prin servicii online, vor căuta sa tina controlul dezvoltărilor si sa ia doar servicii de infrastructura si servicii standardizate, de tip email, management documente, site-uri etc, dar nu vor externliza zonele de diferentiere de business, care vor fi pastrate intern. Tehnologiile care le vor utiliza vor beneficia de evolutiile tehnologice care definesc cloud computingul, chiar daca nu vor avea un cloud computing privat, ci doar vor beneficia de tehnologii implementate local”.

Conform estimarilor CIO Council, este de asteptat ca pana in anul 2017 toate companiile mari si foarte mari din Romania (cel putin cele din sectorul privat) sa utilizeze sub o forma sau alta cloud computing-ul ca forma principala de folosire a instrumentelor IT.