ansamblu de măsuri care au ca obiective principale: atingerea unui nivel înalt şi stabil de utilizare a forţei de muncă; menţinerea unui nivel stabil al indicelui general al preţurilor; evoluţia ascendentă a venitului/outputului real (creştere economică); atingerea echilibrului balanţei de plăţi externe. În raport cu efectul macroeconomic produs, putem avea: a) p.m. orientate către cerere şi b) p.m. orientate către ofertă. P.m. orientate către cerere sunt acele politici macro- economice prin care se încearcă să se influenţeze cererea agregată, în sensul creşterii acesteia (politici expansioniste) sau al restrângerii acesteia (politici restrictive). Se pot folosi politici fiscale şi politici monetare. P.m. orientate către ofertă sunt acele politici macroeconomice care urmăresc perfecţio- narea funcţionării eficiente a pieţelor, eliminarea efectelor externalităţilor, perfecţionarea sistemului de impozite şi taxe ş.a. După scopul politic urmărit, p.m. pot fi: politici antişomaj, politici antiinflaţioniste, politici de stabilizare macroeconomică, politici de creştere economică, politici comerciale, politici valutare ş.a. De obicei se aplică mixuri de politici fiscale şi monetare, ale căror efecte conjugate determină atingerea obiectivului fixat mai rapid şi mai bine decât prin aplicarea lor separată.
